Cetatea Marginea, Munţii Obcina Mare

Vasile Bouaru (Rădăuţi)


In anul 1990 am fost impreuna cu echipa de montaniarzi din Radauti la Muzeul de Istorie din Suceava pentru a ne documenta in legatura cu un haiduc care a trait in zona Sucevita - Solca (Muntii Obcina Mare), Ion Darie. Studiind in cartile care ne-au fost puse la dispozitie despre locurile pe unde a calatorit acest haiduc am gasit si o harta a zonei Sucevita, din vremea imperiului austro-ungar. Pe acea harta era trecuta in dreptul localitatii Marginea o cetate. Informatia ne-a uimit si ne-a incitat la cautare si descoperire.

O cautare sistematica am inceput-o de abia in anul 2008. Dupa harta cu pricina, respectiva cetate s-ar fi aflat pe Dealul Cetatii, deal care se leaga printr-o sa cu Dealul Fatului, acestea fiind primele inaltimi inainte de zona muntilor de la Sucevita dupa ce depasim zona de depresiune a Radautilor.

Pe harta actuala (extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987) este trecut doar Dealul Fatului, altitudine maxima 535 metri iar Dealul Cetatii ar fi parte din Dealul Fatului (foto 1). Poza 1 a fost facuta de la iesirea din Marginea inspre Sucevita, in apropierea schitului din acea parte a satului. Faptul ca primul deal de la iesirea din localitatea Marginea, celebra prin ceramica sa neagra, se numeste Dealul Cetatii ne-a intarit convingerea ca acolo a fost ceva.

Extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987

1 Dealurile Fatului si Cetatuia.

Aceste dealuri se afla pe malul stang geografic al Paraului Sucevita si au dispunere paralela cu drumul care duce din Marginea spre Sucevita, pe o distanta de aproximativ 4 km, pana in dreptul localitatii Voievodeasa (de unde aceste dealuri se abat brusc spre dreapta daca le parcurgem inspre amonte). Dealul este putenic impadurit pe partea nordica iar pe partea dinspre sat se afla doar palcuri de copaci.

Pentru a incepe cercetarile am pornit din centrul comunei Marginea, pe drumul care duce spre Putna. Dupa circa 7-8 minute ajungem la o intersectie marcata pe partea dreapta in sensul nostru de mers de o cruce mare din piatra. Drumul pe care ne abatem se afla pe partea opusa acestei cruci si duce catre Scoala generala nr. 2 si catre biserica “de peste apa”, cum spun localnicii. La circa 100 m de cladirea scolii ne abatem la dreapta, pe un drum care duce la iesirea din sat, printre niste case. Din acest loc drumusorul nostru are aspectul unui drum de tara si duce direct catre Dealul Cetatuia, care se afla in fata noastra la cateva sute de metri.

Am inceput sa studiem dealul sistematic (foto 5, aproape de varful dealului). Dealul are pante foarte line si nu prezinta nici o dificultate. Chiar in primul varf din fata noastra unii localnici spun ca a fost pe vremuri un turn de observatie. Fiind foarte aproape de sat terenul a fost impartit si arat, astfel ca sunt foarte multe santuri mai mici sau mai mari, limite de terenuri marcate prin anumite ridicaturi. De aceea e aproape imposibil sa gasim urme vechi de ziduri. Mai aflam ca cladirea a ceea ce numim noi cetatuia a fost ridicata din barne, pe niste valuri de pamant si nu pe o temelie.

5 Aproape de varful Dealului Cetatuia.

2 Zona de abrupt.

3 Val de pamant, paralel cu zona de abrupt.

Am cautat mai departe si am gasit totusi ceva care ne-a atras atentia. Cu cat inaintam spre zona mai inalta a dealului, adica spre Dealul Fatului, observam pe partea stanga in sensul de urcus o zona de abrupt, inalta pe alocuri de 20-25 m, acoperita de vegetatie alcatuita din copaci tineri si foarte desi (foto 2). Aceasta caracteristica a dealului pe care ne aflam se mentine pe o distanta foarte mare. Este interesant ca la baza acestui abrupt se afla un val de pamant care ramane paralel cu zona de abrupt sau cu creasta dealului, pe cateva sute de metri (foto 3). Acest val de pamant pare sa fie facut de mana omului. Valul incepe din dreptul unei zone mlastinoase, unde se afla si o cruce alba de dimensiunea unui om, cruce care marcheaza un izvor si care a fost construita pe la inceputul anilor 1900. (foto 4)

Cutreierand dealul am mai gasit foarte multe zone cu alunecari de teren si o portiune de teren de dimensiuni reduse, aproximativ 50 x 40 m, pe care nu prea crestea vegetatie spre deosebire de restul zonei unde apar iarba bogata si sunt multe tufe. Primavara creste podbal din plin in aceste locuri (foto 6). Pe aceasta portiune am gasit niste pietre marunte si alb-maronii (de ordinul centimetrilor), unele parca netezite insa nimic care sa conduca la idea ca acolo ar fi fost vreo constructie.

In partea opusa creastei Dealului Fatului fata de Paraul Sucevita se afla un Parau cu numele Cetatuia. Am cercetat si albia acestui parau precum si imprejurimile sale si in afara de niste rape si cateva alunecari de teren, toate aflate in padurea de foioase si pe alocuri de conifere de pe aceasta parte a dealului, nu am gasit urme de vreo constructie. Un localnic ne-a povestit ca acum aproape 40 de ani se afla undeva in aceasta padure si aproape de albia Paraului Cetatuia era o poiana in care s-ar fi aflat niste urme de constructii dar poiana a fost impadurita si acum e greu de patruns in desisul de tufe si maracinisuri de acolo. Am gasit unele ridicaturi mai interesante in padurea cu pricina dar tot nu sunt revelatoare.

4 Crucea de la izvor.

6 Podbal, infloreste primavara.

In concluzie, este posibil sa fi fost o constructie sau poate doar un turn de observatie aproape de satul Marginea dar locul exact al amplasarii s-a sters in timp in mare parte din cauza activitatii umane. Nu am obtinut nici o informatie despre localizarea in timp a cetatii, cine a construit-o, in ce epoca si daca servea doar la observarea vaii spre Sucevita.

Fotografiile sunt facute in mai multe anotimpuri, pe o perioada de 2 ani. La cercetari au participat mai multi din echipele mai vechi sau mai noi. Unul dintre cei mai indarjiti cautatori a fost Costica Martinescu. Mai putem aminti pe Radu Bouaru (baiatul meu, care m-a insotit la cateva cautari), Paul Coman, Ionut Lazar, Mihai Gatej, George Olarean si Daniel Flutur.