Munții Grohotiș, Trăisteni - Valea Doftanei - Pasul Predeluș - Muntele Sloeru Mărcoșanu - Urlățel - Zănoaga - Bobu Mare - Babeș - Pasul Bratocea; și harta masivului, anul 2017

Ică Giurgiu, Dan Petrescu (București)

 

17-20 octombrie 2017. Ne propusesem să cunoaștem un pic mai mult zona carstică a Muntelui Cioara (vezi harta atașată în baza acestei pagini, ghidul masivului și celelalte descrieri despre el la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-grohotis-ghid-harta-pesteri ).

Am pornit din Câmpina cu un autobuz care merge în amonte de Lacul Paltinu, până în partea nordică a localității Valea Doftanei, numită Trăisteni. De acolo, mai ales în timpul săptămânii sunt diverse mașini și autoturisme care circulă în susul Doftanei și Doftăniței, ajungând spre sau până la păstrăvăria de la Poiana lui Măran. Acest ultim toponim este tot mai puțin cunoscut de localnici, el fiind acum înlocuit de Urlățel.


 







1   Pe Valea Doftanei, înainte să ajungem la confluența Doftănița - Valea Neagră. Sus, în versantul stâng geografic, culmi de aproximativ 1500 metri altitudine, care se văd și de pe linia ferată Buda - Câmpina.




2
3
 

2, 3   Ajungem la intrarea pe Valea Neagră, acolo unde puzderie de vile sunt anunțate și apare marcajul cruce roșie (el traversează Munții Grohotiș spre est, până în localitatea Cheia; iar în aval, vezi harta, urcă pe Plaiul Orjogoaia, limită dintre Munții Neamțului (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-neamtului-garbova-harta-marcaje-ghid ), la nord și Baiului (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-baiului-harta-marcaje ), la sud). De aici în sus pe Doftănița, până la locul numit Podul Mânzului,  urmează o înșiruire de vile, unele deja lipite, pe ambele maluri, apoi vin case vechi, înconjurate de fânețe. Și nu vom mai găsi de aici în amonte tăblițe turistice indicatoare sau altfel de indicații utile pentru orientare; masivul este extrem de pitoresc în toate anotimpurile dar în lipsa unei hărți la zi posibilitățile de orientare scad foarte mult.



 




















4   Brândușe de toamnă la Podul Mânzului. Proprietățile aparțin celor din Teșila, localitate aflată imediat la sud de Valea Doftanei; ei nu cunosc că aceste flori sunt toxice/ otrăvitoare (https://sites.google.com/site/romanianatura52/brandusa-de-toamna-colchicum-autumnale-l ).  


5
6
7
 

5-7    Arealul trecut pe harta alăturată drept Poiana lui Măran - păstrăvărie este acum numit Urlățel de cei care lucrează aici. Se poate primi/ sau nu cazare la cantonul silvic, la păstrăvărie sau la stâna din amontele păstrăvăriei spre Pasul Predeluș. Privind către clădirea păstrăvăriei (imaginea 5), vedem în stânga/ fundal Muntele Prișcu (vom ajunge acolo sus pe el urmând marcajul care suie din Pasul Predeluș). Imediat la sud de acesta se înalță Muntele Cioara (imagini 6, 37, 38). Apoi, la sud de Cioara, se ridică Muntele Zănoaga, golaș (imagini 7, 37), care are pe vârf o fostă stație meteo, spre care duce un drum.


9
10
11
12
 

9-12    Imediat aval de cantonul forestier se desprinde către est drumul forestier Urlățel.

Pe ramura din stânga a acestuia putem urca până la carieră (imagini 10, 11, 37, 39). Noi, de la carieră am suit (pe lângă țuguiul stâncos de cotă 1359 figurat pe hartă, imagini 37, 38), prin pădurea de brad și foioase, până pe creasta de deasupra ei (pe buza abruptului adânc al Văii Urlățel, imagini 37-38), acolo de unde avem vedere directă către zona Bobul Mare - Vârful Grohotiș (imaginea 12). Între carieră și abrupt este un relief pe alocuri haotic, cu stâncării și denivelări de zeci de metri.

Drumul de pe hartă pe care scrie Urlățel ne duce mai aproape de Muntele Cioara, pe culmea căruia apar perimetre carstice, lapiezuri, abrupturi calcaroase (vezi parcurgerea crestei principale a masivului, descriere inclusă la https://sites.google.com/site/romanianatura45/home/carpatii-rasariteni/muntii-grohotis/muntii-grohotis-harta-si-ghid ). Stâna care figurează pe hartă în apropierea cotei 1328 metri are apă în imediata ei apropiere.


13
14
15
16
17
 

13-17   De la păstrăvăria din locul numit acum Urlățel, mergem pe drumul care o ia spre stânga în urcare, lăsăm pe partea dreaptă după vreo 200 de metri construcțiile unei stâne dichisite și facem de acolo cam 2 ore până în Pasul Predeluș (1298 metri altitudine, imaginea 13).

Până acolo, în zona afluentului Doftănița (vezi harta) drumul forestier care pleacă pe acesta (și devine impracticabil peste vreo 200 de metri) ne poate păcăli asupra direcției de urmat. Trebuie să căutăm drumul care duce spre dreapta, aici în pantă mare, dar apoi clar.

În imaginea 13 vedem latura pasului de unde începe urcarea în Munții Neamțului (ghid și hartă la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-neamtului-garbova-harta-marcaje-ghid ). Pe piciorul din beton al stâlpului electric din imaginea 13 găsim un detaliu de orientare (imaginea 14). Spre partea estică a Pasului Predeluș pornește marcajul bandă roșie (imagini 16, 17). Sus, în stânga imaginii 16 (vezi imaginea 15) vedem un detaliu al Muntelui Prisciu/ Prișcu, acoperit cu ienuperi. Împotriva ienuperilor se duce de aici în sus și spre est o luptă extinsă, ei fiind tăiați sistematic pe mari suprafețe și arși.


18
19
20
21
 

18-21   Părăsim Pasul Predeluș suind către înălțimile din Munții Grohotiș (imaginea 17). Avem de parcurs 3-4 ore până la stâna din imaginea 53a. 100 metri diferență de nivel vom urca prin pădure, pe un drum larg, relativ bine marcat, pe care în partea superioară găsim un pârâiaș din care ne putem aproviziona. Tot pe ultima parte a acestei porțiuni se deschide perspectivă atrăgătoare (imaginea 18, cu Dan Petrescu) spre Muntele Paltinu, de pe creasta principală a Munților Neamțului.

La 1400 metri altitudine ieșim la gol alpin, pe Muntele Prișcu (imaginea 19); verdele pajiștii și vegetației, înroșit de venirea toamnei se duce până la albastrul nesfârșit al cerului. Ienupărul și măceșul se pun reciproc cromatic în evidență (imaginile 20, 21).

 




Ċ
Vasile Giurgiu,
28 oct. 2017, 00:11