Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
42
43
44
42-52 De pe plaiurile lungi ale Muntelui Sloeru Mărcoșanu (42, 43) descoperim varietatea de stâncării a Masivului Ciucaș (ghid și hartă la) (imagini 44-51) dar privirea ajunge și pe culmea Bucegilor, la releul Coștila (imaginea 52).
45
46
47
48
49
50
51
52
53
53-74 Acest grupaj de imagini de poartă de pe Vârful Sloeru Mărcoșanu peste fosta graniță dintre România și Austro-Ungaria până pe Muntele Bobu.
53, 53a De pe Vârful Sloeru Mărcoșanu marcajul bandă roșie „plonjează” 200 metri diferență de nivel până la stâna (1400 metri altitudine, bine întreținută, curată, cam 8 locuri de cazare în extrasezonul pastoral) de la capătul drumului forestier/ pastoral care suie pe Valea Urlatul Mare. Cum privim imaginea, capătul drumului de pe Urlatul Mare este spre stânga jos, prin pădure; spre dreapta jos se coboară la izvorul pentru apă potabilă, acoperit cu capac de lemn. Stâna (imaginea 53a) are încăperea pentru făcut foc/ preparatul laptelui chiar în latura ei dreaptă, separate de celelalte două încăperi ale ei.
Vedere de pe platoul cabanei Piatra Mare, din masivul omonim. Foto: Dan Petrescu (București).
53a
54
54 De la stâna aflată în primul plan stânga al imaginii marcajul va coborî 50 metri diferență de nivel apoi va sui spre stânga imaginii și va ține plaiul verde care trece pe deasupra celei de a doua stâne vizibilă în imagine, aflată la marginea pădurii arămii. Imediat lângă stâna 2 (locuri bune de cazare) este un izvor puternic. De la stâna din imaginea 53a până pe Muntele Zănoaga avem nevoie de aproximativ 2 ore.
56
56, 57 De deasupra stânei 2, perspectivă largă cu trei masive montane.
57
58 Mai urcăm puțin și ajungem la un lac natural (1440 metri altitudine). În jurul lui suprafețe mari cu jnepeni măcelăriți.
59 Din dreptul lacului vedem Muntele Sloeru Mărcoșanu, fața estică și, prin pădurea înroșită, drumul care coboară pe Urlatul Mare, spre dreapta.
60
60-67 Tot de la lac (1440 metri altitudine) distingem Zănoaga (imaginea 60). Urmează treceri pe plaiuri (imaginea 61) cu stâncării calcaroase pe ici colo (imaginea 62; de la stânga, Ică Giurgiu, Alexandru Gasser, Cristina Jinaru) și pâlcuri de ienupăr, treceri prin pădure cu coborâșuri și urcușuri destul de importante (ajungem până la 1270 metri) și, în fine se profilează urcușul final pe Muntele Zănoaga (imaginea 63). Nu ne vom apropia prea mult de piscul Zănoagei, marcajul ajunge la un drum pe curbă de nivel (imaginea 64) care iese pe drumul larg care a fost graniță între România și Austro-Ungaria (imaginea 65). Pe fosta graniță, multe urme proaspete de urs și lup (imagini 66, 67).
61
62
63
64
65
66
67
68
68-74 Spre stânga cum mergem spre Muntele Bobu, Ciucașul ne atrage periodic privirea (imaginea 68). În spate rămâne Muntele Zănoaga (imaginea 69) cu Masivul Piatra Mare la dreapta lui. Ținta noastră este să suim pe Muntele Bobu (imaginea 70), drum care pare lung și abrupt, dar care, pe măsură ce câștigăm altitudine devine și mai lung, relieful scoțându-ne în față alte și alte trepte care trebuie trecute. De pe Muntele Zănoaga până sus pe Bobu avem nevoie de alte 2-3 ore.
În spate, de unde am venit (imaginea 71) se profilează Munții Sloeru și Vaida, platoul cu stâne și lac pe unde tocmai am trecut și, jos dreapta în imagine bazinul superior al Târlungului, cu cabane.
Iată cum arată relieful după ce am mai câștigat din altitudinea care ne separa de partea superioară a Muntelui Bobu (imaginea 72). Bucegii, apăruți bine în fundal oferă prin zoom-ul aparatelor de fotografiat detalii pitorești (imaginile 73, 74).
69
70 De la 1425 metri altitudine, de la nord de Muntele Zănoaga.
71
72
73
Page updated
Google Sites
Report abuse