PARTEA a VI-a – ERASMUS+ CA MOTOR AL TRANSFORMĂRII DIGITALE - De la mobilitate individuală la schimbare instituțională
SUMAR GHID O1
SUMAR GHID O1
***
(Mezirow – Transformative Learning)
Jack Mezirow definește învățarea transformațională ca fiind: „procesul prin care o persoană își schimbă cadrele de referință, convingerile și modul de a acționa.”
***
Aplicat Programului Erasmus+: profesorul NU se întoarce doar cu poze, idei, prezentări, ci cu:
o nouă viziune asupra educației
un alt raport cu tehnologia
curajul de a schimba
Prin Erasmus+, profesorii:
intră în comunități educaționale europene,
observă alte:
culturi școlare,
stiluri de predare,
modele de leadership,
moduri de utilizare a tehnologiei.
Acest contact:
lărgește identitatea profesională,
crește încrederea,
reduce rezistența la schimbare.
În mediul rural, profesorul este adesea:
izolat,
fără acces constant la modele de bună practică,
prins în rutină.
Erasmus+:
conectează școala la Europa
aduce modele funcționale
arată că „se poate și altfel”
Profesorii văd:
clase digitale reale,
elevi activi,
evaluare modernă,
platforme funcționale,
management digital eficient.
Digitalizarea nu mai e teorie. Devine realitate observată.
Profesorul:
observă ore reale,
discută cu mentorii,
analizează platformele,
învață prin imersiune.
Este forma de mobilitate cu:
cel mai mare impact practic,
cea mai rapidă transferabilitate,
cel mai mare efect motivațional.
Temele propuse sprijină demersul oricărei școli pentru transformarea digitală
pedagogie digitală
evaluare online
AI în educație
platforme educaționale
PBL digital
în funcție de:
nevoile școlii
obiectivele digitale
strategia PDI
ce vreau să învăț?
ce vreau să aduc înapoi?
ce schimb la școală?
fișe de observare
focus pe:
predare digitală
platforme
evaluare
incluziune
lecții demonstrative
pilotări
adaptări contextuale
ateliere
lecții deschise
articole
ghiduri
prezentări
PDI
strategia digitală
platforma școlii
oferta CCD
(Kotter • ADKAR • Fullan)
Modelul ADKAR este un cadru pentru transformare durabilă care susține schimbarea la nivel individual și organizațional. Include cinci elemente secvențiale sau blocuri de construcție:
Awareness – a nevoii de schimbare
Desire – Să particip și să susțin schimbarea
Knowledge – Despre cum să te schimbi
Ability – De a implementa abilitățile și comportamentele necesare
Reinforcement – Pentru a susține schimbarea
Modelul ADKAR se bazează pe un adevăr simplu: Organizațiile nu se schimbă, ci oamenii.
ADKAR este popular în întreaga lume deoarece este ușor de înțeles și intuitiv. Într-un fel, este ca o foaie de parcurs, care te ghidează pe tine și pe oamenii tăi prin terenul schimbării, de la prima conștientizare a faptului că este nevoie de o nouă direcție (Conștientizare) până la pasul final de a face ca schimbarea să dureze (Consolidare).
Imaginează-ți că conduci o echipă de proiect pentru a implementa o nouă tehnologie cu schimbări semnificative în fluxul de lucru. Dacă oamenii nu adoptă și nu utilizează tehnologia, schimbarea va eșua, iar organizația ta își va pierde investiția - ca să nu mai vorbim de rezultatele strategice dorite în urma instalării tehnologiei, cum ar fi eficiența, economiile de costuri și o satisfacție sporită a angajaților.
Modelul ADKAR încurajează, de asemenea, o trecere de la observarea pasivă la participarea activă la schimbare. Fiecare element al modelului necesită ca oamenii să facă o alegere conștientă de a merge mai departe sau nu. Un manager al schimbării poate ajuta oamenii să treacă prin tranziții, dar schimbarea nu poate fi „aplicată asupra lor” atunci când organizațiile utilizează ADKAR.
Relativ la aceste elemente esențiale Erasmus+ sprijină:
✅ Conștientizarea– conștientizarea nevoii de schimbare
✅ Dorință– motivația autentică
✅ Cunoaștere– cunoștințe noi
✅ Abilitate– competențe reale
✅ Consolidare – consolidare prin diseminare
Programul Erasmus+ impactează toți cei 5 pași ADKAR, ceea ce îl face extrem de puternic. pentru o organizație, mai ales când acesta este o școală. Iar transformarea digitală este un nivel de transformare care deși tehnologic aducătoare de progres, în absența măsurilor active precum cele din modelul ADKAR poate fi stresantă pentru cadrele didactice, pentru elevi, pentru părinți.
Platforma de eLearning a școlii a devenit un must-have tehnologic după pandemie. Efortul organizațional a fost faorte mare, dar era vitală asigurarea conectivității tuturor elevilor la activitățile de învățare. Au fost însă școli, mai ales în mediul rural care au funcționat în pandemie, grație fișelor de lucru transmise fizic elevilor de către cadrele didactice. Prin PNRR denumărate școli, însă, au puutu trece acest prag tehnologic și au fost înzestrate cu infrastruturi de tip campus care au putut deshide calea spre crearea platformelor digitale. Mai sunt și școli care încă visează la o astfel de facilitate. Dar acum, mai mult ca niciodată această perspectivă devine realizabilă. Totuși care este lecția învățată din experiența acelor școli care deși ,,maturizate digital forțat”, au făcut acest efort și pașii spre digitalizare au fost parcurși rapid și sigur cu mult mult suport din partea inspectoratelor școlare, caselor corpului didactic, prin proiecte ale UAT-urilor care toate împreună au făcut această realitate posibilă, acum, aici, în România. Școlile din mediul rural beneficiază de tehnologie de ultimă oră, iar conectivitatea internet este posibilă la viteze 5G.
Programul Erasmus+ trebuie să fie accesibil oricărui cadru didactic, oricărui elev, iar apartenența la un consorțiu Erasmus+ este deosebi de avantajoasă pentru orice școală din mediul rural, în județul Cluj grație acreditărilor Erasmus+ ale ISJ Cluj și respectiv CCD Cluj.
Platforma digitală a școlii, portalul școlii, trebuie să aibă o secțiune Erasmus+, care să includă:
jurnale de mobilitate
lecții Erasmus
proiecte realizate
produse digitale
articole de bune practici
materiale de diseminare
resurse pentru alți profesori
Platforma devine „memoria digitală” a internaționalizării școlii și un domeniu în care „înfloresc” transformările digitale cele mai autentice cu „profesori digitali„ și „elevi digitali”.
Lecțiile accesibile pentru toți elevii în Google Classroom au devenit o facilitate din ce în ce mai frecventă a curriculumului școlar.
Pe scurt diagrama „transformării digitale a cadrului didactic participant la o experiență de formare Erasmus+ poate fi ilustrată pe scurt, astfel: profesorul care revine din mobilitate:
devine mentor
sprijină colegii
pilotează metode
creează materiale
formează comunități
contribuie la cultura organizațională a școlii
Ideea principală este că experiența Erasmus+ nu trebuie să fie o experiență izolată, ci o sursă de: inovație didactică, motivație, inspirație, alte cursuri, inclusiv din oferta CCD care completează experiența de formare Erasmus+, iar participarea la activitățile metodice, în comunități de practică, la crearea de noi produse educaționale reprezintă valoarea adăugată creată.