Prezenta lucrare,  reprezintă o sinteză a cunoștințelor și competențelor dobândite în urma participării la cursul de formare „DIGITAL HORIZONS – EQUIPPING EDUCATORS FOR TECHNOLOGY-INTEGRATED LEARNING”, furnizat de SherlockEdu. Mobilitatea a fost concepută ca un răspuns strategic la necesitatea stringentă de modernizare a procesului educațional în contextul actual. Obiectivul principal care a ghidat întreaga experiență de învățare a fost acela de a explora și a valida digitalizarea ca factor de dezvoltare a școlii din mediul rural. Recunoscând decalajul de resurse și de oportunități dintre mediul urban și cel rural, am urmărit să identificăm soluții practice și sustenabile prin care tehnologia să devină un instrument esențial pentru creșterea echității și a calității actului didactic.

       Lucrarea de față detaliază modul în care principiile incluziunii, sustenabilității și educației digitale – priorități cheie ale programului Erasmus+ – au fost integrate în planul de acțiune al școlii noastre. Sunt prezentate rezultatele concrete, metodele inovatoare adoptate și planul de diseminare, demonstrând că o abordare strategică a digitalizării poate transforma o școală din mediul rural într-un mediu de învățare dinamic, pregătit pentru provocările secolului XXI. Această lucrare nu este doar o reflecție asupra unei experiențe de formare, ci un angajament ferm față de viitorul educației.

       În urma participării la curs, am dobândit noi competențe și am integrat metode didactice inovatoare, esențiale pentru modernizarea predării.

Categorii de competențe dobândite:

• Competențe digitale: Am aprofundat utilizarea instrumentelor de colaborare online și am învățat să integrez elemente de gamificare în lecții, transformând evaluarea în jocuri interactive, cum ar fi pe platforma Kahoot!. Am deprins, de asemenea, tehnicile de bază pentru a crea materiale vizuale atractive pe Canva, simplificând comunicarea vizuală în clasă.

• Competențe interculturale: Prin interacțiunea cu profesori din țări diferite, am dobândit o înțelegere mai profundă a diversității culturale. Am învățat să adaptez conținutul didactic pentru a fi relevant și incluziv pentru elevi din medii variate și am pus bazele unor viitoare proiecte eTwinning.

• Competențe metodice: Am explorat metodologii de predare centrate pe elev, care pun accentul pe învățarea experiențială și pe rezolvarea de probleme. Am deprins, de asemenea, tehnici de diferențiere a învățării, adaptând conținutul și sarcinile pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărui elev.

       De asemenea, am adoptat o serie de metode și concepte noi: o abordare creativă pentru a rezolva probleme; în loc să oferim soluții gata făcute, îi ghidăm pe elevi să identifice problemele, să genereze idei și să testeze soluții; învățarea se realizează prin conținut scurt și ușor de asimilat (ex. videoclipuri de 2-3 minute, quiz-uri rapide), adaptat la atenția elevilor; am facilitat integrarea elementelor de joc în procesul didactic pentru a crește motivația și implicarea elevilor

       În urma formării, am introdus și am utilizat constant o serie de resurse și platforme digitale inovatoare:

       -   eTwinning: O platformă sigură pentru a iniția și a derula proiecte de colaborare cu școli din Europa

  -  Canva: Un instrument de design grafic care permite crearea rapidă de prezentări, postere și fișe de lucru atractive

       -   Padlet: O tablă virtuală, ideală pentru brainstorming și pentru a colecta ideile elevilor în timp real

       -      Kahoot!: O platformă de evaluare ludică, transformând testele și revizuirea materiei în jocuri interactive

       Aplicarea imediată a cunoștințelor dobândite s-a concretizat prin implementarea unui proiect la clasă, aliniat la obiectivele Erasmus+:  ”Protejăm planeta, viitorul nostru”, ce a avut ca temă principală: Educația pentru mediu, sustenabilitatea.

       Competențele vizate au fost: gândirea critică, colaborarea, utilizarea responsabilă a resurselor digitale.

       Am utilizat metoda problem - based learning, provocându-i pe elevi să găsească soluții la problema poluării planetei. Am împărțit elevii în grupuri de lucru, fiecare având sarcina de a documenta un tip de poluare și de a propune o soluție. Am folosit Canva pentru a crea postere digitale cu soluțiile lor.

   https://www.canva.com/design/DAGlesrBXmU/veAYDR0ZQPTpOvRaYoogOg/edit

  Reacția elevilor și rezultate:

Motivație și implicare: Elevii au fost mult mai implicați decât într-o lecție tradițională. Faptul că au trebuit să găsească singuri soluții la o problemă reală le-a stimulat creativitatea.

  Performanțe: Rezultatele sondajului final au arătat  o creștere  a nivelului de înțelegere a conceptelor legate de poluare.

       Legătura dintre activitatea desfășurată la clasă și  prioritățile Erasmus+ s-au axat pe:

Digitalizare: Proiectul a utilizat instrumente digitale de la planificare până la prezentarea rezultatelor.

Sustenabilitate: Tema centrală a proiectului, promovând responsabilitatea față de mediu.

Participare democratică: Elevii au fost direct implicați în luarea deciziilor și în derularea activităților.

       De asemenea, activitățile mele s-au bazat pe înlocuirea metodele tradiționale cu unele interactive, care valorifică potențialul instrumentelor digitale; pe crearea de conturi pe o  platformă de comunicare digitală, unde elevii pot accesa resurse suplimentare și pot comunica cu mine și cu colegii în afara orelor de curs, consolidând astfel un mediu de învățare extins și flexibil; pe jocuri și activități care implicau utilizarea dispozitivelor digitale.

       Schimbarea în predare nu este un eveniment izolat, ci un proces continuu, bazat pe o reflecție pedagogică profundă.

Ce schimbări concrete am făcut în predarea mea? Am transformat lecțiile pasive în activități interactive, bazate pe joc și descoperire. Am înlocuit prezentările clasice cu sarcini care implică rezolvarea de probleme, încurajând participarea activă a elevilor. Am integrat instrumente digitale (de exemplu, Kahoot! și Canva) pentru a facilita colaborarea și a face procesul de învățare mai dinamic.

Ce bune practici am adoptat și de ce? Am adoptat învățarea diferențiată pentru a răspunde nevoilor diverse ale elevilor. Am adaptat materialele și sarcinile pentru a-i     sprijini atât pe elevii care au nevoie de ajutor suplimentar, cât și pe cei care pot progresa mai rapid. Aceasta asigură că fiecare elev este provocat și motivat.

Cum asigur sustenabilitatea și incluziunea?

Sustenabilitate: Am creat o bază de resurse digitale (prezentări, fișe de lucru interactive, teste) pe care le pot reutiliza și adapta în fiecare an. De asemenea, am diseminat cunoștințele dobândite colegilor, contribuind la crearea unei culturi de învățare continuă în școală,  participând la concursul ”Zilele Școlii sub stelele Europei”, unde printr-un afiș Canva am prezentat colegilor activități din cadrul cursului Erasmus+.

Incluziune: Mă asigur că toți elevii beneficiază prin utilizarea variată a tehnologiei. Folosesc atât activități individuale (pentru a le da elevilor mai timizi încredere), cât și activități de grup (pentru a-i încuraja să colaboreze și să-și împărtășească ideile). Această abordare le permite tuturor, indiferent de stilul de învățare, să se implice activ.

       Experiența mobilității a confirmat că digitalizarea este motorul dezvoltării, în special în mediul rural. Toate activitățile desfășurate au respectat principiile fundamentale ale programului Erasmus+:

Incluziune și diversitate - am folosit metode și resurse didactice adaptate pentru toți elevii, indiferent de stilul lor de învățare, am încurajat colaborarea și  respectul reciproc în cadrul grupurilor de lucru, facilitând integrarea fiecărui elev.

Educație digitală și resurse deschise - lecția a fost construită pe utilizarea   instrumentelor digitale (Canva), transformând elevii în creatori de conținut, am folosit resurse educaționale online și am creat noi materiale digitale, pe care le-am împărtășit cu elevii și cu alți profesori.

 Sustenabilitate și mediu - proiectul a abordat o problemă reală de mediu (reciclarea), încurajând elevii să adopte un comportament responsabil, am utilizat tehnologia pentru a minimiza consumul de hârtie, contribuind la un mediu mai curat.

       Ca o invitație la extinderea acestor practici, propun colegilor implementarea micro-proiectului "Jurnalul digital al biodiversității". Folosind o tabletă sau un telefon, elevii pot fotografia mediul înconjurător și pot crea o carte digitală în Google Slides sau Canva, combinând astfel științele naturii cu educația digitală.

       Angajamentul meu rămâne ferm: de a folosi instrumentele digitale pentru a construi un mediu de învățare echitabil, modern și pregătit pentru viitor.

Cluj-Napoca, 09.10.2025