I.1 - Educația în era digitală – de la strategie la realitate

I.1.1. Contextul european al transformării digitale

Transformarea digitală a educației reprezintă una dintre direcțiile strategice majore ale Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027. Documente fundamentale precum:

• Planul de acțiune pentru educația digitală al Comisiei Europene,

• Cadrul european al competențelor digitale (DigComp și DigCompEdu),

• Pilonul european al drepturilor sociale

subliniază faptul că accesul la educație digitală de calitate este o condiție a echității sociale, a incluziunii și a pregătirii pentru piața muncii a viitorului.

Educația nu mai este văzută doar ca transmitere de cunoștințe, ci ca:

• dezvoltare de competențe,

• capacitate de adaptare,

• gândire critică,

• alfabetizare digitală și media.

I.1.2. Contextul național – PNRR și digitalizarea școlilor

România a realizat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cea mai amplă investiție din istorie în:

1. dotarea școlilor cu table interactive, laptopuri, tablete, platforme educaționale, laboratoare inteligente,

2. conectivitate,

3. infrastructură IT.

La nivel formal școlile sunt dotate, accesul la tehnologie a crescut, există resurse digitale disponibile. Însă, la nivel practic, în multe școli tehnologia este utilizată sporadic, nu există încă o cultură a predării digitale, profesorii nu se simt suficient de siguri, elevii folosesc tehnologia mai mult pentru divertisment decât pentru învățare.

I.1.3. Paradoxul anului 2025

În 2025, școala românească se află într-un paradox profund:

• Avem tehnologie, dar nu o folosim sistematic.

• Avem echipamente, dar nu avem întotdeauna competențe.

• Avem conectivitate, dar nu avem mereu conectare pedagogică.

Acest paradox este mai accentuat în mediul rural, unde:

• tehnologia a apărut brusc, fără o pregătire graduală,

• profesorii nu au beneficiat constant de formare aplicată,

• nu există întotdeauna sprijin local tehnic sau pedagogic,

• există o diferență între generații, între elevii „nativi digital” și cadrele didactice formate într-un sistem tradițional.

I.2 - Specificul școlii gimnaziale din mediul rural

I.2.1. Realități sociale și educaționale

Școala gimnazială din mediul rural funcționează într-un context complex:

• populație școlară eterogenă,

• risc crescut de:

• abandon școlar,

• migrație,

• sărăcie,

• implicare parentală fluctuantă,

• acces diferit la resurse educaționale extrașcolare,

• deficit de profesori tineri în anumite specializări.

Acești factori influențează direct capacitatea reală de valorificare a digitalizării.

I.2.2. Elevul din mediul rural în 2025

Elevul de astăzi:

• are acces la telefon,

• folosește rețele sociale,

• consumă conținut video,

• este conectat la lume,

dar adesea:

• nu știe să caute informații corect,

• nu distinge informația validă de dezinformare,

• nu folosește tehnologia pentru învățare,

• nu are acasă sprijin digital din partea familiei.

Școala devine astfel principalul spațiu de alfabetizare digitală reală.

I.2.3. Profesorul din mediul rural – între vocație și presiune

Profesorii din școlile rurale sunt adesea:

• devotați,

• implicați,

• polivalenți,

• adaptabili,

dar se confruntă cu:

• supraîncărcare administrativă,

• programe încărcate,

• presiune pe rezultate,

• schimbări rapide de politici educaționale,

• lipsa timpului pentru explorare și experiment.

Digitalizarea poate deveni o oportunitate de ușurare a muncii dar și o sursă suplimentară de stres, dacă nu este corect înțeleasă și sprijinită

I.3 - Soluții posibile

I.3.1. Dincolo de echipamente – nevoia de sens

Multe școli au echipamente digitale, dar:

• nu există o strategie clară de utilizare,

• nu există coerență între discipline,

• nu se urmărește progresul competențelor digitale,

• nu se monitorizează impactul asupra elevilor.

Acest ghid este necesar pentru a:

• da sens pedagogic digitalizării,

• trece de la utilizare ocazională la folosire sistematică,

• crea continuitate între inițiative.

I.3.2. De la frică la încredere

Pentru mulți profesori, digitalul înseamnă:

• teamă de greșeală,

• teamă de ridicol,

• teamă de evaluare,

• teamă de tehnologie.

Acest ghid:

• nu judecă

• nu compară

• nu forțează

• sprijină gradual

• validează progresul mic

• construiește încrederea pas cu pas

I.3.3. De la izolare la comunitate de învățare

Transformarea digitală nu este un proces individual, ci unul:

• de echipă,

• de școală,

• de comunitate.

Prin acest ghid se urmărește:

• construirea de rețele de sprijin profesional,

• implicarea mentorilor EU Mentor,

• valorificarea experiențelor Erasmus+,

• transformarea profesorilor din beneficiari în formatori pentru alți profesori.

I.4 - Scopul și obiectivele ghidului

I.4.1. Scopul general

Scopul acestui ghid este să sprijine transformarea digitală reală, echitabilă și sustenabilă a școlilor gimnaziale din mediul rural, astfel încât niciun elev să nu fie lăsat în urmă.

I.4.2. Obiective specifice

Ghidul își propune:

• dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor;

• sprijinirea elevilor vulnerabili prin metode digitale incluzive;

• transformarea mobilităților Erasmus+ în instrumente de schimbare sistemică;

• crearea unei culturi a colaborării și a mentoratului;

• creșterea calității procesului instructiv-educativ.

I.4.3. Cui se adresează ghidul

• cadrelor didactice din școli gimnaziale rurale;

• directorilor;

• responsabililor cu digitalizarea;

• mentorilor EU Mentor;

• formatorilor;

• consilierilor școlari;

• decidenților locali.

I.4.4. Valorile ghidului

•  echitate

• incluziune

• progres gradual

• sprijin reciproc

• profesionalism

• umanitate