Tilinca cu dop

Tilinca cu „dop” are performanţe net superioare faţă de varianta ei primitivă – tilinca fără „dop”. Prezenţa capului de fluier la capătul superior al tubului face ca sunetele emise de acest model de tilincă să fie obţinute mult mai lejer. De asemenea, în acest context emisia sunetelor este mult mai clară (fără fâşâit). Prin controlarea mai eficientă a presiunii jetului de aer (cu ajutorul fantei plasate la capătul superior al instrumentului), în timpul cântatului, departajarea sunetelor este realizată într-un mod mulţumitor. Ambitusul acestei tilinci cuprinde un număr destul de mare de armonice superioare. Din acest motiv, la majoritatea tilincilor cu „dop”, tubul rezonator este mai lung decât cel întâlnit la fluierele obişnuite şi are un diametru interior relativ mic.

În cadrul execuţiei, la modelele performante se pot folosi şi acoperirile parţiale, făcute cu degetul, la capătul inferior al tubului. Prin acest procedeu interpretativ caracteristicile tubului rezonator se modifică, rezultatul practic fiind obţinerea unor noi sunete care completează în mod benefic scara acustică iniţială.

Tilincile prezentate în imagine sunt făcute de mine din lemn, după modelele tilincilor tradiţionale cu „dop” construite de meşterii şi interpreţii întâlniţi în timpul investigaţiilor. Am folosit lemnul de prun şi de nuc, instrumentele fiind decorate cu motive geometrice. Instrumentul lung este un model din zona Maramureşului. În zona Bucovinei poate fi întâlnit şi modelul mai scurt (tipul instrumentului din partea de jos a imaginii).