fluierul cu ancie (clarinetul primitiv) – detaliu constructiv.

Fluierul cu ancie (clarinetul primitiv) este un instrument aerofon cu ancie dreaptă, asemănător clarinetului clasic. Ancia este legată cu aţă, fiind aşezată la baza unui muştiuc lucrat rudimentar (care este sculptat în corpul instrumentului). Spre deosebire de clarinet, ancia acestui instrument are aceeaşi grosime pe toată lungimea sa. Prezenţa bilei sculptate la baza instrumentului (cu rol de poziţionare optimă a buzelor fără a atinge ancia) ne indică faptul că instrumentul este înrudit constructiv cu modelele instrumentelor aerofone cu ancie existente în orient. În privinţa grifurii, tubul are şapte orificii plasate pe aceeaşi parte, orificiul de la baza instrumentului fiind poziţionat uşor înspre dreapta. El este acţionat cu degetul mic al mâinii drepte. Acordajul instrumentului prezentat în imagine este relativ, datorită modului neperformant în care au fost plasate orificiile pe tubul rezonator. Scara muzicală pe care o dezvoltă instrumentul este incompatibilă cu sistemul temperat. Acordajul este influenţat în mare măsură şi de modul în care este dimensionată ancia în totalitatea ei, având în vedere faptul că la instrumentele tradiţionale nu sunt folosite mărimi standardizate. Sunetul emis de instrument este deosebit de penetrant, fiind asemănător cu cel întâlnit la clarinetul clasic.

Fluierul cu ancie din imagine este construit mai recent de un meşter artizanal din zona Vrancei (Pavel Caba).