taragotul cu grifură simplificată şi „duduroniu’ ” (taragotul fără clape).

Instrumentele prezentate în imagine sunt construcţii artizanale simplificate (în funcţie de varianta adoptată) ale taragotului clasic. Aceste modele au fost create de meşterii tradiţionali din zona rurală a Banatului în perioada interbelică a secolului trecut. În cazul exemplarelor de faţă s-a renunţat parţial sau total la grifura complexă a taragotului (partea metalică) deoarece clapele metalice erau mai greu de construit manual, în condiţiile unui atelier rudimentar. La începutul utilizării taragotului, aceste modele de instrumente simplificate constructiv erau apreciate în mod deosebit de majoritatea interpreţilor tradiţionali. De cele mai multe ori, instrumentiştii prezenţi în cultura orală nu cunoşteau prea bine configuraţia altor grifuri, ei fiind obişnuiţi să cânte doar la fluiere.

Primul instrument din imagine este construit manual de un meşter nespecializat. El este nefuncţional, fiind în mare măsură deteriorat, datorită vechimii şi al modului în care a fost păstrat. În afara orificiilor de bază, instrumentul are cinci clape metalice copiate după modelul clasic. Acestea sunt lucrate tot manual, din aluminiu şi au un aspect neîngrijit. Lemnul este autohton (posibil păr). Instrumentul a fost acoperit cu o vopsea de coloare neagră (de slabă calitate).

Cel de al doilea instrument, cunoscut sub denumirea locală de „duduroni” (în Banat) este un taragot fără clape. În unele variante constructive, el este prevăzut şi cu o clapă, pentru octava superioară. Ea este plasată în apropierea muştiucului. „Duduroniu’ ” a fost prima replică autohtonă a taragotului clasic. Grifura (cea mai des întâlnită) pentru acest instrument avea şapte orificii, după modelul instrumentelor aerofone tradiţionale. Orificiul de la baza instrumentului era plasat uşor înspre dreapta. La unele variante constructive el era aşezat pe o mică ridicătură pusă pe instrument. Esenţa de lemn folosită la instrumentele autohtone, lucrate manual, era de: cireş, prun, păr, nuc.

Primul instrument din imagine a fost confecţionat de meşterii locali bănăţeni în perioada interbelică iar cel de-al doilea este o copie, făcută de mine, după un „duduroni” construit în aceeaşi perioadă. Acest model este lucrat în lemn de palisandru.