Piatra Verde, Munţii Grohotiş, carst pe tuf vulcanic, nu și peşteri

Ică Giurgiu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Ionuţ Mocanu (Ştefeşti), Iulian Mocanu (Slănic), Mircea Vlădulescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Pe şoseaua care urcă din centrul oraşului Slănic Prahova către Vălenii de Munte (vezi Google Maps), ajungem, imediat după ce am părăsit oraşul şi am suit 200 metri diferenţă de nivel, la Piatra Verde (imagini 3-4), situată pe stânga drumului în sensul nostru de mers (vezi harta zonei la, colţul din dreapta jos). Sunt aici apariţii spectaculoase ale unor strate de tuf vulcanic şi, cu regret, nu a fost timp să vedem prea mult din particularităţile locului.

Ne îndreptam spre zona de pe cealaltă parte a şoselei (imaginea 5), acolo unde schiţa făcută de Ionuţ Mocanu (din Ştefeşti) spune că ar fi nişte peşteri. În partea dreaptă extremă a imaginii 4, chiar lângă şosea, pe stânga ei este, cu mult stuf, restul lacului care cu ceva ani în urmă era mult mai adânc decât în prezent.

Mai la sud cu aproximativ 50 metri în linie dreaptă faţă de izvorul desenat pe imaginea 5 sunt locul şi poteca din imaginea 6. Dacă de aici suim trei metri diferenţă de nivel, la aproximativ zece metri în linie dreaptă de potecă se află micul perete din imaginea 7 şi, la baza lui întrarea în „peşteră”. De fapt pătrundem într-o veche galerie de prospecţiune (imagini 8-11), lungă de 46 metri, orientată spre nord, unde urmele de târnăcop se văd încă bine pe profil. La intrarea ei suntem cu aproximativ 20 metri diferenţă de nivel mai jos decât nivelul lacului de care am vorbit înainte. Iar despre harta galeriei mai putem spune: cifrele sunt exprimate în metri; L înseamnă lungime/ proiecţie pe plan; l mic înseamnă lăţime; cifrele care au o căciulă deasupra indică înălţimea.

     Vezi mai mult despre natura și relief România, speologie și relief carstic.