Vârful Capra, 1927 metri, Munţii Şureanu

cabana Groapa Seacă - Vârful Capra

text: Marelena şi Radu Puscarciuc (Oneşti)

fotografii: Marelena şi Radu Puşcarciuc, Lucia şi Dominic Csudor


Exista cel putin doua motive pentru a vorbi despre cabana Groapa Seaca ca despre o „placa turnanta” pentru multe dintre traseele care strabat Parangul:

- unul este legat de insusi intelesul propriu al termenului “placa turnanta”; pentru ca, plecand de la cabana se pot realiza trasee care “epuizeaza” obiective majore ale Parangului, precum Parangul Mare sau Calcescu, ca sa le amintim doar pe acelea cu numele cele mai sonore, dar si altele, mai mult sau mai putin cunoscute, insa cu drept egal la cunoastere, daca e sa le apreciem in termenii “esteticii”... montane! Vecini cu Parangul sunt Muntii Steflesti (ai Lotrului) si cei ai Sureanului; “placa turnanta” care este cabana Groapa Seaca poate accesa si trasee in directia lor

- al doilea motiv tine de intelesul termenului “cabana”, mai precis al sintagmei “cabana de munte”. La cabana Groapa Seaca drumetul de munte gaseste exact ceea ce-i este necesar: pat curat, camera curata; masa curata, la care sa poata bea ceai cald, sa manance ciorba calda sau propriile provizii; camera de baie cu apa calda, toaleta civilizata. In plus, este permis accesul in incinta cabanei doar celor care sunt cazati acolo, nefiind serviti “turistii” in tranzit, amatori doar de “o bere”, nici “petrecaretii”. Oricum, stingerea, la propriu, este la ora 21; inainte, se poate citi revista cabanei!

Dintre traseele care se pot parcurge plecand de la si revenind la cabana Groapa Seaca, prezentam in cele ce urmeaza unul mai putin cunoscut, care se desfasoara pe culmile Muntilor Sureanu, care alcatuiesc versantul drept al Jietului, precum si al Vaii Groapa Seaca, cea pe care se afla si cabana.


cabana Groapa Seacă - [Gura Văii Ţiganu] - Muncelul Jieţului - Muncelul Câmpei - Vârful Capra - Muntele Scovarda - Pasul Groapa Seacă - Valea Groapa Seacă - cabana Groapa Seacă (8 - 8  1/2 ore)


Coboram de la cabana pe soseaua asfaltata, spre Petrosani. Prima serpentina poate fi taiata pe o poteca marcata cu punct rosu, care urca pe Valea Jietului. Dupa 10 minute de la plecare ajungem la Cotul Jietului - unde se petrece confluenta acestuia cu Paraul Groapa Seaca. Mai mergem 10-15 minute pe sosea pana intalnim capatul unui drum forestier care traverseaza pe un pod Jietul si urca pe versantul drept al acestuia. (La mai putin de 5 minute, pe stanga soselei, la gura Paraului Valea Tiganului, se afla cabana forestiera cu acelasi nume). 

extras de harta din lucrarea lui Nae Popescu - Parang - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986, cu completari in anii 2006 si 2008

Urcam lejer pe drumul forestier, traversand un vast parchet exploatat relativ de curand. Din drumul nostru se desprind brate care duc spre exploatari inca in curs; le ignoram, mentinand constant directia generala vest (mereu spre stanga). Dupa circa o ora de mers pe drumul forestier parasim zona de exploatare forestiera; suntem pe muchia unui interfluviu, bun loc de popas, ceva mai jos de cladirea unei cabane de vanatoare observabila insa cu mult inainte. Avem aici si prilejul sa ne bucuram de spectacolul oferit de versantii nordici ai Parangului Mic.

Drumul forestier ramane in continuare pe aceeasi curba de nivel, traversand trei vai tributare Jietului, pentru a se opri pe neasteptate, o data cu iesirea din padure, intr-o zona acoperita de fanete. Am mai adaugat o jumatate de ora de mers la timpul precizat anterior. De aici schimbam brusc directia, spre nord, urcand pe o poteca destul de clara spre culmea Muncelului Jietului. Poteca ne trage usor spre dreapta, spre padure. Suntem pe un picior al Muncelului Jietului. 

1 Am intrat in traseu trecand podul peste Jiet (la 4km de cabana Groapa Seaca - spre stanga, in imagine). 

2 Urcam usor pe drumul forestier care ne-a preluat de dincolo de pod. (Lucia Csudor)

3 Strabatem o mare taietura de padure, asa ca putem cerceta in voie imagini ale Parangului (dincolo de Jiet): Valea Mija Mica, prinsa intre Dalma Sliveiului (stanga) si Dalma Mijei.

4 Vom parasi curand parchetul forestier, indata ce ajungem pe piciorul pe care se afla cabana de vanatoare din imagine. (Lucia Csudor)

5 Degetar, degetar-galben/ mare, degetarel, degetel, degetel-mare, tata-caprei/ oii (Digitalis grandiflora). 

6 Rozmarin-de-munte (Gnaphalium sylvaticum). 

7 Clopotel (Campanula persicifolia).

8 Zburatoare, barsacan, ceaiul-lui-Ioan, iarba-Sfantului Ioan, prisacan, pufulita, rachitica, rascoace, rascoage, zburatoare-de-padure (Epilobium angustifolium). 

9 Cupa-oii, campanula, clopotel, tata-caprei (Campanula patula).

10 Turta-babei, ceapa-cioreasca, ciortopelog, ciortopoloc, gainusa, iarba-lupului, marul-ciobanului, nevastuica, palamida, painea/ punga-babei, sita-zanelor, spinul-cerbilor, tataisa, tula, turcea, turta, turturea (Carlina acaulis). (Dominic Csudor)

11 Sanziene-galbene, dragaica, floarea-lui-Santion, inchegatoare, samzieni, sanjene, samiana, sanjoane-galbene, sanzanioara, sanziana, sanzuine, smantanica (Galium verum).

12 Dupa 2 km prin padure, drumul forestier se termina brusc, parca “suspendat”. (Lucia Csudor)

Pentru a urca pe acesta din urma va trebui sa ramanem strict de culmea piciorului respectiv, urcand din greu panta impadurita care ne desparte de culmea principala sau sa folosim poteca mai buna care ocoleste spre stanga, pe la obarsia unei vaiugi, iesind pe plai intr-o sa ceva mai joasa, langa o stana parasita. Am ajuns in zona pasunilor alpine de unde ne putem desfata cu privelisti deschise spre toate cele patru zari; desigur, caldarile glaciare ale Parangului sunt cele mai spectaculoase. Urcusul n-a durat mai mult de trei sferturi de ora. Privind spre est, putem vedea cam cat mai avem de mers pana pe Muntele Capra, al carui varf inchide orizontul. O veche poteca ciobaneasca, pe alocuri incalecata de drumuri de caruta sau de tractor, ne va conduce fara gres pana acolo. 

13 Traseul continua pe o poteca ce urca, prin fanete, spre Muncelul Jietului.

In spate, Valea Mijei Mari, ce-si trage apele din caldarea Mija, strajuita pe stanga ei de creasta Parangului Mic.

 14 Se ajunge pe Muncelul Jietului, in saua din spatele stanei din imagine; se continua pe plai, spre stanga. Varful din fundal este Carja (2405 m). 

15 Varful Carja si custura dificila care-l leaga de culmea Mijei; in stanga, parte din caldarea ce ascunde Lacul Mija.

16 Dintr-o sa...

17 ... in alta... (Dominic Csudor)

18 ... peste varfuri impadurite...

19 ... ajungem deasupra obarsiilor Campei... (Lucia Csudor) 

20 ... de unde razbatem, printr-un palc de padure, la golul alpin, sub Muncelul Campei. 

21 Nu departe (5 minute), in valea din stanga stanei de pe Muncelul Campei se afla un izvor.

Intai coboram intr-o inseuare, ramanand in zona pasunilor si trecem peste un mic varf impadurit pana intr-o noua sa poienita (din care se desprinde spre dreapta, mai putin vizibil, un drum de taf care iese in vasta taietura strabatuta la inceputul traseului). Ne mentinem pe culme si in padure, urcand si coborand alte doua varfuri si seile corespunzatoare. Dupa aproape o ora ne aflam deasupra unui evantai de obarsii ale Vaii Campa, afluent al Jiului de Vest, cu versantii “barbieriti” haotic de paduri. Urcam din nou, o diferenta de nivel ceva mai transanta, dar, dincolo de palcul de padure de pe varful care urmeaza, iesim din nou intr-o zona de pasuni. Poteca ciobaneasca ne duce piezis, spre stanga fata de directia culmii, pana la o stana (parasita) aflata nu departe de marginea padurii.

Ceva mai jos, daca urmam o potecuta clara, gasim un izvor. Suntem pe culmea Muncelului Campei. De la stana urmam poteca care ocoleste prin stanga, pe curba de nivel, varful ramas in urma si in dreapta noastra, ajungand intr-o sa care precede cel mai inalt varf de pe traseu, Capra, de 1927 m. Il urcam pana pe punctul sau somital; merita efortul pentru pitorestile tablouri pe care le ofera. De la ultimul reper temporal au trecut doua ore. 

22 Spre saua care precede urcusul Varfului Capra. 

23 Urcand din greu spre Varful Capra. In spate, Muncelul Campei prelungit spre dreapta, inspre Valea Jiului de Vest, iar mai in spate, Muncelul Jietului. 

24 Treapta a 3-a (ultima) a urcusului pe Varful Capra. In stanga, Varful Parangul Mic (2074 m). 

25 Pe varf! (Dominic Csudor)

26 Musetel-fara-petale (Matricaria discoidea).

27 Coacaza, coacaz, azalee-de-munte (Brukentalia spiculifolia). (Dominic Csudor)

28 Sclipeti, calidemie, cinci-degete, dainuse, dumbet, gainuse, ghimneriu, iarba-faptului, rocotea, scanteioare, sclipat, sclipet, sclipetei, scrantitoare, scrintitoare, scripat, stramsurea, stransurea (Potentilla erecta).

 29 Unghia-pasarii, micsunele-de-munte, panselute-de-munte, trei-frati, trei-frati-patati (Viola declinata).

30 Fâsa-de-munte (Anthus spinoletta). I se mai atribuie, gresit, numele de fasa-de-stanca (Anthus petrosus), care nu traieste insa decat pe coastele atlantice ale Europei Occidentale.

30.1 Fasa-de-munte (Anthus spinoletta). I se mai atribuie, gresit, numele de fasa-de-stanca (Anthus petrosus), care nu traieste insa decat pe coastele atlantice ale Europei Occidentale.

Coboram spre est pana intr-o sa joasa si larga, de unde poteca ocoleste pe fata sa sudica Varful Scovarda. Aici interceptam poteca marcata cu banda albastra, care vine din Pasul Groapa Seaca si duce la cabana Sureanu, dar semnele marcajului nu le vom vedea (decat daca acesta va fi refacut intre timp). Poteca se mentine pe versantul estic al Varfului Scovarda pana ce depasim una dintre obarsiile importante ale Vaii Groapa Seaca (Paraul Jivinele). Pe interfluviul urmator vom continua pe poteca ce-l incaleca si nu pe cea care coboara pe linia de panta maxima a sa; ne vom indrepta piezis spre marginea padurii, urmarind poteca oilor, destul de clara. Intram in padure, unde apar semne vechi ale marcajului banda albastra si apoi altele mai noi, ale marcajului punct galben. Acestea, indata ce poteca debuseaza intr-un drum de tractor, duc pe Varful Scovarda, pe care il urca pe versantul sau estic. Noi coboram insa in Pasul Groapa Seaca. O ora si jumatate am facut pana aici de pe Varful Capra. 

31 Coborand spre saua de sub Muntele Scovarda, caruia ii vedem putin din crestetul plesuv; in spatele sau, culmi ale Muntilor Latoritei, mai precis, Stefanu (2051 m); mai departe, in dreapta lacului de acumulare Vidra, culmea Puru - Fratosteanu; in extremitatea dreapta, in planul doi, Muntele Ciobanu, o poarta de intrare in zona Setea - Mohoru a Parangului. (Dominic Csudor) 

32 In stanga noastra, aproape, Varful Buha (1905 m), iar mai departe, tot in stanga, culmea Tampei (1838 m) din Muntii Lotrului.

 33 Lacul si... “statiunea” Vidra! (Dominic Csudor) 

34 Privind spre dreapta (sud) vedem o mica parte a acestei zone: Varful Coasta lui Rus (2301 m) punctul in care se racordeaza, prin Saua Gheresu - in drepta sa - creasta Parangului Mare de creasta Setea - Mohoru; in centrul imaginii, pe culmea care duce spre Coasta lui Rus, o... “caldarusa” glaciara. (Dominic Csudor) 

35 Iat-o!

 36 Cativa pasi pana in saua de sub Scovarda.

37 Ocolim de-a coasta atat Varful Scovarda cat si obarsia Paraului Jivinele.

38 Izvorul... jivinelor.

39 Reintram pentru scurt timp in padure si ajungem indata... (Dominic Csudor)

40 ...in Pasul Groapa Seaca.

In preajma soselei, din spatele pancartelor care anunta intrarea in orasul Petrila si in judetul Hunedoara, pleaca spre dreapta marcajele punct galben si triunghi albastru (ultimul “leaga” cabanele Groapa Seaca si Obarsia Lotrului). Ne lasam pe un drum de tractor pana in albia Paraului Jivinele, putin mai sus de confluenta acestuia cu Paraul Scovarda care vine din dreapta. Albia lor comuna, adancita in patul de prundis e seaca, imediat dupa confluenta apa fiind furata printr-o priza si dirijata printr-un tunel subteran in Lacul Vidra. Poteca de pe malul albiei intalneste in drumul ei marcajul triunghi galben/ portocaliu al Circuitului Fometescu si continua cu un drum forestier care ne scoate in soseaua asfaltata. Coborarea din Pasul Groapa Seaca ne-a luat circa o ora. Mai avem de mers inca 10 minute pe sosea pana la cabana.

41 Coboram in Valea Groapa Seaca...

42 ...seaca la propriu, dupa ce apele i-au fost captate si trimise in Lacul Vidra. 

43 Scai, crapusnic, ghimpe, palamida, scaiete (Cirsium lanceolatum). (Lucia Csudor)

44 Crapusnic (Cirsium palustre).

45 Palamida, crapusnic, scaiete (Cirsium arvense).

46 Ghioc, dioc, floarea-florilor, maturi, smoc, vinetea, zglavoc (Centaurea phrygia).

47 Laptucul-oii, bruscan, bruscalan, brustan, brusture, brusturul-caprei/oii, clocociov, lapus, lapus-de-oaie, lapusul-oii, ochiul-boului, urechea-porcului (Telekia speciosa).

48 Dupa 1 km de drum forestier si inca unul pe sosea inchidem circuitul la cabana Groapa Seaca.