Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
1 Am intrat in traseu trecand podul peste Jiet (la 4km de cabana Groapa Seaca - spre stanga, in imagine).
2 Urcam usor pe drumul forestier care ne-a preluat de dincolo de pod. (Lucia Csudor)
3 Strabatem o mare taietura de padure, asa ca putem cerceta in voie imagini ale Parangului (dincolo de Jiet): Valea Mija Mica, prinsa intre Dalma Sliveiului (stanga) si Dalma Mijei.
4 Vom parasi curand parchetul forestier, indata ce ajungem pe piciorul pe care se afla cabana de vanatoare din imagine. (Lucia Csudor)
5 Degetar, degetar-galben/ mare, degetarel, degetel, degetel-mare, tata-caprei/ oii (Digitalis grandiflora).
6 Rozmarin-de-munte (Gnaphalium sylvaticum).
7 Clopotel (Campanula persicifolia).
8 Zburatoare, barsacan, ceaiul-lui-Ioan, iarba-Sfantului Ioan, prisacan, pufulita, rachitica, rascoace, rascoage, zburatoare-de-padure (Epilobium angustifolium).
9 Cupa-oii, campanula, clopotel, tata-caprei (Campanula patula).
10 Turta-babei, ceapa-cioreasca, ciortopelog, ciortopoloc, gainusa, iarba-lupului, marul-ciobanului, nevastuica, palamida, painea/ punga-babei, sita-zanelor, spinul-cerbilor, tataisa, tula, turcea, turta, turturea (Carlina acaulis). (Dominic Csudor)
11 Sanziene-galbene, dragaica, floarea-lui-Santion, inchegatoare, samzieni, sanjene, samiana, sanjoane-galbene, sanzanioara, sanziana, sanzuine, smantanica (Galium verum).
12 Dupa 2 km prin padure, drumul forestier se termina brusc, parca “suspendat”. (Lucia Csudor)
Pentru a urca pe acesta din urma va trebui sa ramanem strict de culmea piciorului respectiv, urcand din greu panta impadurita care ne desparte de culmea principala sau sa folosim poteca mai buna care ocoleste spre stanga, pe la obarsia unei vaiugi, iesind pe plai intr-o sa ceva mai joasa, langa o stana parasita. Am ajuns in zona pasunilor alpine de unde ne putem desfata cu privelisti deschise spre toate cele patru zari; desigur, caldarile glaciare ale Parangului sunt cele mai spectaculoase. Urcusul n-a durat mai mult de trei sferturi de ora. Privind spre est, putem vedea cam cat mai avem de mers pana pe Muntele Capra, al carui varf inchide orizontul. O veche poteca ciobaneasca, pe alocuri incalecata de drumuri de caruta sau de tractor, ne va conduce fara gres pana acolo.
13 Traseul continua pe o poteca ce urca, prin fanete, spre Muncelul Jietului.
In spate, Valea Mijei Mari, ce-si trage apele din caldarea Mija, strajuita pe stanga ei de creasta Parangului Mic.
14 Se ajunge pe Muncelul Jietului, in saua din spatele stanei din imagine; se continua pe plai, spre stanga. Varful din fundal este Carja (2405 m).
15 Varful Carja si custura dificila care-l leaga de culmea Mijei; in stanga, parte din caldarea ce ascunde Lacul Mija.
16 Dintr-o sa...
17 ... in alta... (Dominic Csudor)
18 ... peste varfuri impadurite...
19 ... ajungem deasupra obarsiilor Campei... (Lucia Csudor)
20 ... de unde razbatem, printr-un palc de padure, la golul alpin, sub Muncelul Campei.
21 Nu departe (5 minute), in valea din stanga stanei de pe Muncelul Campei se afla un izvor.
Intai coboram intr-o inseuare, ramanand in zona pasunilor si trecem peste un mic varf impadurit pana intr-o noua sa poienita (din care se desprinde spre dreapta, mai putin vizibil, un drum de taf care iese in vasta taietura strabatuta la inceputul traseului). Ne mentinem pe culme si in padure, urcand si coborand alte doua varfuri si seile corespunzatoare. Dupa aproape o ora ne aflam deasupra unui evantai de obarsii ale Vaii Campa, afluent al Jiului de Vest, cu versantii “barbieriti” haotic de paduri. Urcam din nou, o diferenta de nivel ceva mai transanta, dar, dincolo de palcul de padure de pe varful care urmeaza, iesim din nou intr-o zona de pasuni. Poteca ciobaneasca ne duce piezis, spre stanga fata de directia culmii, pana la o stana (parasita) aflata nu departe de marginea padurii.
Ceva mai jos, daca urmam o potecuta clara, gasim un izvor. Suntem pe culmea Muncelului Campei. De la stana urmam poteca care ocoleste prin stanga, pe curba de nivel, varful ramas in urma si in dreapta noastra, ajungand intr-o sa care precede cel mai inalt varf de pe traseu, Capra, de 1927 m. Il urcam pana pe punctul sau somital; merita efortul pentru pitorestile tablouri pe care le ofera. De la ultimul reper temporal au trecut doua ore.
22 Spre saua care precede urcusul Varfului Capra.
23 Urcand din greu spre Varful Capra. In spate, Muncelul Campei prelungit spre dreapta, inspre Valea Jiului de Vest, iar mai in spate, Muncelul Jietului.
24 Treapta a 3-a (ultima) a urcusului pe Varful Capra. In stanga, Varful Parangul Mic (2074 m).
25 Pe varf! (Dominic Csudor)
26 Musetel-fara-petale (Matricaria discoidea).
27 Coacaza, coacaz, azalee-de-munte (Brukentalia spiculifolia). (Dominic Csudor)
28 Sclipeti, calidemie, cinci-degete, dainuse, dumbet, gainuse, ghimneriu, iarba-faptului, rocotea, scanteioare, sclipat, sclipet, sclipetei, scrantitoare, scrintitoare, scripat, stramsurea, stransurea (Potentilla erecta).
29 Unghia-pasarii, micsunele-de-munte, panselute-de-munte, trei-frati, trei-frati-patati (Viola declinata).
30 Fâsa-de-munte (Anthus spinoletta). I se mai atribuie, gresit, numele de fasa-de-stanca (Anthus petrosus), care nu traieste insa decat pe coastele atlantice ale Europei Occidentale.
30.1 Fasa-de-munte (Anthus spinoletta). I se mai atribuie, gresit, numele de fasa-de-stanca (Anthus petrosus), care nu traieste insa decat pe coastele atlantice ale Europei Occidentale.
Coboram spre est pana intr-o sa joasa si larga, de unde poteca ocoleste pe fata sa sudica Varful Scovarda. Aici interceptam poteca marcata cu banda albastra, care vine din Pasul Groapa Seaca si duce la cabana Sureanu, dar semnele marcajului nu le vom vedea (decat daca acesta va fi refacut intre timp). Poteca se mentine pe versantul estic al Varfului Scovarda pana ce depasim una dintre obarsiile importante ale Vaii Groapa Seaca (Paraul Jivinele). Pe interfluviul urmator vom continua pe poteca ce-l incaleca si nu pe cea care coboara pe linia de panta maxima a sa; ne vom indrepta piezis spre marginea padurii, urmarind poteca oilor, destul de clara. Intram in padure, unde apar semne vechi ale marcajului banda albastra si apoi altele mai noi, ale marcajului punct galben. Acestea, indata ce poteca debuseaza intr-un drum de tractor, duc pe Varful Scovarda, pe care il urca pe versantul sau estic. Noi coboram insa in Pasul Groapa Seaca. O ora si jumatate am facut pana aici de pe Varful Capra.
31 Coborand spre saua de sub Muntele Scovarda, caruia ii vedem putin din crestetul plesuv; in spatele sau, culmi ale Muntilor Latoritei, mai precis, Stefanu (2051 m); mai departe, in dreapta lacului de acumulare Vidra, culmea Puru - Fratosteanu; in extremitatea dreapta, in planul doi, Muntele Ciobanu, o poarta de intrare in zona Setea - Mohoru a Parangului. (Dominic Csudor)
32 In stanga noastra, aproape, Varful Buha (1905 m), iar mai departe, tot in stanga, culmea Tampei (1838 m) din Muntii Lotrului.
33 Lacul si... “statiunea” Vidra! (Dominic Csudor)
34 Privind spre dreapta (sud) vedem o mica parte a acestei zone: Varful Coasta lui Rus (2301 m) punctul in care se racordeaza, prin Saua Gheresu - in drepta sa - creasta Parangului Mare de creasta Setea - Mohoru; in centrul imaginii, pe culmea care duce spre Coasta lui Rus, o... “caldarusa” glaciara. (Dominic Csudor)
35 Iat-o!
36 Cativa pasi pana in saua de sub Scovarda.
37 Ocolim de-a coasta atat Varful Scovarda cat si obarsia Paraului Jivinele.
38 Izvorul... jivinelor.
39 Reintram pentru scurt timp in padure si ajungem indata... (Dominic Csudor)
40 ...in Pasul Groapa Seaca.
In preajma soselei, din spatele pancartelor care anunta intrarea in orasul Petrila si in judetul Hunedoara, pleaca spre dreapta marcajele punct galben si triunghi albastru (ultimul “leaga” cabanele Groapa Seaca si Obarsia Lotrului). Ne lasam pe un drum de tractor pana in albia Paraului Jivinele, putin mai sus de confluenta acestuia cu Paraul Scovarda care vine din dreapta. Albia lor comuna, adancita in patul de prundis e seaca, imediat dupa confluenta apa fiind furata printr-o priza si dirijata printr-un tunel subteran in Lacul Vidra. Poteca de pe malul albiei intalneste in drumul ei marcajul triunghi galben/ portocaliu al Circuitului Fometescu si continua cu un drum forestier care ne scoate in soseaua asfaltata. Coborarea din Pasul Groapa Seaca ne-a luat circa o ora. Mai avem de mers inca 10 minute pe sosea pana la cabana.
41 Coboram in Valea Groapa Seaca...
42 ...seaca la propriu, dupa ce apele i-au fost captate si trimise in Lacul Vidra.
43 Scai, crapusnic, ghimpe, palamida, scaiete (Cirsium lanceolatum). (Lucia Csudor)
44 Crapusnic (Cirsium palustre).
45 Palamida, crapusnic, scaiete (Cirsium arvense).
46 Ghioc, dioc, floarea-florilor, maturi, smoc, vinetea, zglavoc (Centaurea phrygia).
47 Laptucul-oii, bruscan, bruscalan, brustan, brusture, brusturul-caprei/oii, clocociov, lapus, lapus-de-oaie, lapusul-oii, ochiul-boului, urechea-porcului (Telekia speciosa).
48 Dupa 1 km de drum forestier si inca unul pe sosea inchidem circuitul la cabana Groapa Seaca.
Page updated
Google Sites
Report abuse