Peşterile din Valea Ţigăneşti, Munţii Bucegi

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Prospectarea unor areale din partea nordică a masivului, de către autor sau de unele echipe conduse de el, a permis Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti identificarea şi explorarea a 11 cavităţi - formate în conglomerat sau calcar - care totalizează 1019,5 metri dezvoltare şi au 163,7 metri denivelare cumulată. Ele sunt situate între 1725 şi 2408 metri altitudine (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura54/home/speologie/romania-pesteri-aflate-la-peste-2000-metri-altitudine ). Cercetările au fost realizate în perioada 1979-2000. Fiecare dintre peşterile descoperite ne-a arătat cât de puţin sunt încă studiaţi munţii noştri cei mai străbătuţi. 


Peştera 1 din Ţigăneşti 

La nord de Vf. Scara (2422 m) se află Căldarea glaciară Ţigăneşti (harta 1, imaginile 2-14), mărginită la vest de culmea cu acelaşi nume şi la est de Culmea Padina Crucii. Pentru a coborî pe fundul ei, în zona Lacului Ţigăneşti, putem veni pe traseu turistic, fie de la cabana Mălăieşti, fie de pe Vf. Scara. Alegând a doua variantă, trecem printr-o zonă cu abriuri în conglomerat şi cu turnuri de conglomerat (imaginea 4). La Lacul Ţigăneşti se mai poate ajunge din Vf. Scara, coborând prin Hornurile Ţigăneşti; sau din Valea Mălăieşti, trecând peste Padina Crucii (vezi harta şi ghidul masivului la ).

Pe vreme senină, din zona lacului, direct spre sud, în căldarea de la obârşia văii, pe stânga geografic vedem, evidentă, o gură de mari dimensiuni (6 metri pe 3 metri înălţime) (imagini 7-11). Peştera 1 din Ţigăneşti este formată în conglomerat. Se află la 2275 metri altitudine. Dezvoltare 26,5 metri, denivelare +5 metri (vezi harta 11).

Descoperită la 26 iulie 1983, de Ică Giurgiu; cartată pe 11 septembrie 1983, de Ică Giurgiu şi Eliza Anghel.

Dincolo de intrarea generoasă urmează o sală spaţioasă; de aici se desprinde, către dreapta, o galerie ascendentă care îşi reduce treptat secţiunea şi comunică impenetrabil la celălalt capăt al ei cu sala de la intrare. Pe podeaua sălii de la intrare, spre stânga, începutul de galerie remarcat la data descoperirii a fost lărgit prin decolmatare pe 9 septembrie 1989 de Ică Giurgiu şi Mircea Vlădulescu. S-au mai adăugat astfel 3,5 metri la dezvoltare. Şansele de continuare nu sunt aici epuizate; tavanul coboară, aluviunile sunt mari, trebuie coborât nivelul podelei, chiar de la desprinderea din sala de intrare.

Se poate bivuaca în colţul din dreapta al sălii de intrare. Cavitatea serveşte de adăpost pentru caprele negre. 

Peştera 2 din Ţigăneşti 

Este situată la mică distanţă faţă de Peştera 1 din Ţigăneşti, vizavi de intrarea ei, spre est, tot la 2275 metri altitudine, în versantul drept geografic al vâlcelului foarte abrupt care se duce dintre cele două peşteri spre sud, către înălţimile culmii care separă Căldarea Ţigăneşti de Valea Gaura.

Descoperită şi cartată la 11 septembrie 1983 de Ică Giurgiu şi Eliza Anghel (imagini 12-13). Formată în conglomerat. 14 metri dezvoltare, +6 metri denivelare. 

Bibliografie 

Emilian Cristea, Nae Dimitriu - Bucegii. Turism-Alpinism. - Editura U.C.F.S., Bucureşti, 1964

Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, Bucureşti, Clubul Naţional de Turism pentru Tineret

Valeria Micalevich-Velcea - Masivul Bucegi. Studiu geomorfologic. - Editura Academiei, Bucureşti, 1961

Dan Patrulius - Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara - Editura Academiei, Bucureşti, 1969

Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavităţi pe Piciorul Babelor - Buletin speologic, 11, 1987, paginile 175-184, Bucureşti, Federaţia de Turism-Alpinism 



2   Fiecare vale glaciară din nordul Bucegilor are peşteri. Foto: Ică Giurgiu. 





Văile Mălăieşti, stânga şi Ţigăneşti, dreapta. Imagine de la https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1962606803964594&set=pcb.857441537716180&type=3&theater. Foto: Viorel Ungureanu (Braşov).



3   De la stânga: Valea Ţigăneşti, Padina Crucii, Valea Mălăieşti, Muntele Bucşoiu. Foto: Ică Giurgiu. 











4   Colţii Ţigăneşti. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.















6   Amontele Văii Ţigăneşti
; sus, arcada din Muntele Scara; mai jos de ea, spre dreapta, peretele la baza căruia se deschide Peştera 1 din Ţigăneşti. Foto: Ică Giurgiu, Dan Pleşa. 


















7   Amontele Văii Ţigăneşti, cu peretele la baza căruia se deschide Peştera 1 din Ţigăneşti. Foto: Ică Giurgiu, Dan Pleşa. 

                                                                                                                                 8   Peştera 1 din Ţigăneşti. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel. 

9   Peştera 1 din Ţigăneşti. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel. 

10   Peştera 1 din Ţigăneşti, sala de la intrare; se văd cele două continuări descrise în articol. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel. 


11   Peştera 1 din Ţigăneşti. Desen: Ică Giurgiu. 

12   Peştera 2 din Ţigăneşti. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.

13   Peştera 2 din Ţigăneşti. Desen: Ică Giurgiu. 

14   Amontele Văii Ţigăneşti, vedere din zona refugiului omonim. Foto: Dinu Boghez.


Donează