Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Speologie în Muntele Târnovu

Peştera L 1 (numar de catalog 2040/7). 21,5 metri lungime, +11 metri denivelare. Este situata in imediata apropiere a potecii punct albastru, Saua Negovanu - Ciungetu (vezi si harta de la pagina 56), la baza coltilor stancosi ai Pietrei Tarnovului, la 1620 metri altitudine. Cavitatea, descoperita si cartata de Valentin Beloiu, Florin Bostina si Cornel Belecciu, este dezvoltata pe o fisura verticala a pachetului de calcare si poate fi explorata prin ramonaj. Nu are concretiuni (harta 1).

1 Pestera L 1

2 Avenul L 2

Avenul L 2 (2040/8), 30 metri lungime, -17 metri denivelare (harta 2). Descoperit de Valentin Beloiu. A trebuit decolmatata intrarea, acoperita de bolovani; deschiderea de 1 x 0,5 metri este greu de observat, fiind situata la baza unui colt de calcar, la circa 50 de metri de Varful Pietrei Tarnovului. Avenul este situat la circa 1875 metri altitudine si se dezvolta pe o fisura cu latime de 0,2-0,5 metri (harta 2). Cartare: Valentin Beloiu, Florin Bostina, Cornel Belecciu.

3 Avenul L 3

Avenul L 3 (2040/9), 36,8 metri dezvoltare, denivelare 27,5 (-26; +1,5) metri. Situat chiar pe poteca de creasta punct rosu, stana Gropita - Ciungetu, avenul este amintit in ghidul lui Nae Popescu, Muntii Capatanii, colectia Muntii Nostri, numarul 15, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1977. Altitudinile golurilor subterane au fost determinate dupa harta din acest ghid.

Deschiderea (harta 3) de 1,5 x 1,8 metri a acestui tub de presiune in spirala este situata la 1850 metri altitudine. Datorita asezarii precum si unei legende despre niste comori care ar fi fost ascunse intr-o pestera din zona, avenul a fost partial coborat de ciobanii de la stanele din jur, cu ajutorul unui cablu de otel legat de un bustean intepenit in gura verticalei. Unii trecatori au folosit golul drept cos de gunoi; prizele si fundul lui sunt acoperite de cioburi. Cartare: Mircea Vladulescu, Cornel Belecciu.

Peştera L 4 (2040/10), 12 metri dezvoltare, 4 (-3, +1) metri denivelare (harta 4). Descoperita de Cornel Belecciu. Situata sub poteca punct rosu, stana Gropita - Ciungetu, la 100 metri de intersectia cu poteca punct albastru, la 1600 metri altitudine.

Podeaua pesterii este formata de o aglomerare de blocuri prabusite. Aici ar fi posibila o continuare, prin decolmatarea putului de 2 metri. Cartare: Cornel Belecciu, Valentin Beloiu.

4 Pestera L 4

Peştera L 5 (2040/11), lungime 50,2 metri, denivelare 6,5 (-0,5; +6) metri (harta 5; vezi si fotografia). Descoperita de Valentin Beloiu, dupa informatii ale unor ciobani; este cea mai lunga cavitate din Tarnovu.

Intrarea (2,5 x 5,5 metri), situata la 1850 metri altitudine, se deschide la 15 metri fata de baza peretelui nordic al Pietrei Tarnovului, accesul facandu-se pe o brana ingusta. Si aceasta pestera se pare ca a fost tinta cautatorilor de comori; pe saritoarea de 4 metri am gasit batute cateva „pitoane” din lemn.

Pestera are podeaua acoperita cu argila si prezinta cateva curgeri parietale. Cartare: Mircea Vladulescu, Valentin Beloiu.

Pestera L 5

5 Pestera L 5

6 Pestera L 6

Peştera L 6 (2040/12), 7 metri lungime, denivelare 3,5 (-1,5; +2) metri (harta 6). Descoperita de Cornel Belecciu. Situata sub poteca punct albastru, Saua Negovanu - Ciungetu, la 25 de metri de Pestera L 1, la 1625 metri altitudine. Cavitatea contine gheata. Cartare: Cornel Belecciu.

Peştera L 7 (2040/13), dezvoltare 23,5 metri, denivelare +7,5 metri (harta 7). Descoperita de Victor Ursan. Se afla in versantul sudic al Dealului Repezi, la 25 metri altitudine fata de talvegul Vaii Latorita, la 925 metri altitudine absoluta.

Este o cavitate ascendenta, de prabusire, cu o singura sala; vizitarea nu cere mijloace de iluminare. Jumatate din suprafata salii este acoperita de o terasa in roca. Spre deosebire de pesterile prezentate anterior, aceasta este dezvoltata in conglomerat. Cartare: Cornel Belecciu, Victor Ursan.