Vârful lui Pătru, 2130 m, ascensiune de la cabana Șureanu

Vremea este inca buna. Iesim din padure, la golul alpin. Sunt stalpi de marcaj si ne apropiem de Curmatura Sureanu, un foarte important punct de ramificatie a traseelor: inspre vest incepe traseul de creasta, spre cabana Prislop; spre sud-vest, triunghiul albastru coboara in V. Ausel. Noi, spre Saua Ocolul, continuam pe cruce si banda, ambele albastre. Nu este necesar sa ajungem in curmatura: poteca se inscrie pe curba de nivel si trece pe deasupra stanei Curmatura. Pe vreme buna orientarea este usoara. Insa pe ceata lucrurile se complica. Stalpii de marcaj au disparut treptat, furati sau sub actiunea nemiloasa a intemperiilor vremii.

Acest traseu - de la cabana Sureanu la Vf. lui Patru - descrie un mare arc de cerc, ocolind obarsiile Raului Mare al Cugirului. Continuam prin zapada mare si intalnim din nou urmele unui urs, care a urcat din valea Raului Mare. Atingem apoi linia crestei, dupa care traversam un palc de brazi. Lasam in dreapta un varf mai mic (in stanga jos se vede o stana, cu vreo sapte anexe) si ne inscriem din nou pe curba de nivel, pe stanga crestei, ajungand astfel la firul apei.

Traseul se duce pe sus, pe creasta. Insa este mai usor tot pe curba de nivel, pe sub Vf. Ausel. Mergem acum pe directia est, iesind dupa jumatate de ora in Saua Ocolul. Tot pe partea stanga se poate observa o a treia stana. Varful este aproape acum. Lasam cele doua marcaje, care coboara spre Bilele, respective Salanele. Panta este mare, insa nu ne mai afundam atat de mult in zapada, vanturile puternice au mai spulberat-o. Intalnim chiar portiuni de gheata. La amiaza ajungem pe varf. Momaia de pe el este imbracata in gheata, cu forme bizare.

Efortul ne este rasplatit cu una dintre cele mai cuprinzatoare panorame din Carpati: spre nord-vest, incremenit sub mantia sa alba - Varful Sureanu (imaginea 4), de la care incepe linia crestei, continuata cu Parva - Comarnicelul - Dealul Negru - Sinca - Scarna - Lupsa - Prislop; spre est, siluetele puternice ale Cindrelului si Lotrului, despartite de adanca sa Steflesti; Parangul pare a fi cel mai aproape, creasta sa desenandu-se de la Parangul Mic pana la Mohorul; in sud-vest, Valcanul, cu Straja - Arcanu - Oslea, apoi Piatra Closanilor, piramidalul Gugu si Retezatul, acestea din urma invadate de aerul instabil, venit via sud-vest. 

Incepem coborarea. Este mult mai usor pe urmele facute deja in zapada. Incepe sa ninga, adevarata feerie! Plafonul inalt al norilor nu ne-a creat probleme cu vizibilitatea. Ne bucuram de aceste trairi prin pustietatile albe ale Sureanului. Ajungem la cabana inainte de lasarea intunericului, gasim totul exact ca la plecare. Nimeni prin preajma, linistea este suveran.

Coborarea din masiv am facut-o pe acelasi traseu ca si la urcare (Poarta Raiului - Luncile Prigoanei - Gura Prigoanei - Sugag); lasasem masina in Sugag. (Daca vreti sa stiti/ descoperiti cum erau/ aratau locurile pe Valea superioara a Sebesului acum multe zeci de ani, cititi amintirile lui Lucian Blaga si delectati-va cu descrierile lui Sadoveanu. - Ica Giurgiu)

Referitor la starea marcajelor: de la Luncile Prigoanei la cabana Sureanu crucea rosie este rara, insa este greu sa ne ratacim, fiind drum forestier. Pe ultima portiune (scurtatura, poteca), intre Poarta Raiului si cabana, marcajele sunt mai dese.

De la cabana la Saua Ocolul, marcajul nici nu este necesar in caz de vreme buna. Pana la iesirea din padure este bun, insa apoi este deficitar in golul alpin.

Timpii necesari parcurgerii, pe timp de iarna: Gura Prigoanei - Luncile Prigoanei - Poarta Raiului - cabana Sureanu, 5 ore; cabana Sureanu - Varful lui Patru, 4 ore. In alte anotimpuri, timpii se injumatatesc.

Donează 30 de lei