Obiectiv: Brana Caprelor, veche poteca a vanatorilor de capre negre de odinioara

Localizare: Muntii Bucegi, Masivul Costila, zona nordica

Itinerar: Busteni - Valea Cerbului (drum de macadam) - Plaiul Fanului (Busteni - cabana Gura Diham; 2,5 km)

Marcaj turistic: banda galbena, triunghi rosu, majoritatea traseului este nemarcat (intre Poiana Costilei si intersectia Vaii Tapului cu Valea Cerbului (valea alpina))

Tip traseu: drumeţie recomandabilă în sezonul cald pentru amatorii de trasee nemarcate cu antrenament montan si simt/experienta de orientare.

Grad dificultate: 1A

Diferenta de nivel : 700-750 m

Echipament necesar: echipament de munte, bocanci, rucsac, pelerina, cordelina, provizii, apa (nu exista izvoare pe traseul  alpin).

Lungimea şi durata: traseul propriu-zis, zona montana, are aproximativ 8,7 km si se parcurge lejer in 9 - 9h:30min

Recomandări: harta turistică pentru Munţii Bucegi si eventual o harta a Masivului Costila, zona Vl. Malinului - Vl. Tapului plus o descriere de traseu. Traseu recomandabil montaniarzilor initiati, condusi eventual de un ghid avizat, in grup de 2-6 persoane.

Avertismente: trebuiesc cunoscute punctele de intrare din traseu (ghid, materiale documentare, foto etc.); exista zone de catarare/ descatarare grad 1A pe Vl. Malinului.

Căi de acces: din soseaua (DN1) Bucuresti - Busteni, la stânga 2,5 km, spre cabana Gura Diham

Mijloace de locomotie: tren, autobuz pana la Busteni, autoturism pana la Plaiul Fanului

Sugestii de cazare: Busteni; nu este necesara cazare pentru un traseu de o zi 

Traseul prezentat l-am facut de doua ori. Prima oara in 23.10.2010 alaturi de fiul meu Max si a doua oara in 01.11.2014 impreuna cu alti trei coechipieri. Cele prezentate mai jos se refera in principal la prima tura, cea din 2010 pentru care am un material fotografic mai bogat. Am completat unele imagini prezentate in articol cu fotograme din cea de a doua tura pentru o mai buna prezentare a acestui traseu cu totul deosebit. Materialul prezentat urmareste sa ofere unele elemente de orientare in zona nemarcata si de apreciere a dificultatilor de parcurs.

Descriere traseu 

Traseul porneste din Plaiul Fanului (956 m) si urca pe banda galbena (BG) pana in Poiana Costilei de unde ne orientam spre stanga pe poteca marcata trunghi rosu (TR) care merge catre Caminul Alpin. Dupa 150-200 m ajungem in dreptul stanei din Poiana Costila.

De aici mai inaintam pe poteca cateva zeci de metri pana la primul stalp metalic cu marcaj TR (1330 m). Pana in acest punct se face 1h:30 min. Din dreptul stalpului urcam spre dreapta (vest), spre padure, urmand Valcelul Poienitei. O poteca ne conduce ascendent prin dreapta firului valcelului, in urcus sustinut pana pe creasta care separa Valcelul Poienitei de Valea Malinului (1600 m). Pana acum s-au parcurs  4,5 km in 2h:30 min. 

Din creasta se coboara spre Valea Malinului, aproximativ 20 m, prin Hornul Mare de la Scara (sau Pamantos). De la baza hornului, un hăţaş care însoţeşte pe o mică distanţă valea conduce foarte curînd la confluenţa Văii Colţilor cu Valea Malinului. Din aceiasi creasta, către stînga (cum privim spre V. Mălinului), o treaptă de conglomerate de aproximativ 8 m înălţime, denumită Hornul Mic de la Scară, coboară la confluenta amintita [2]. Noi coboram prin Hornul Mare. Ajunsi in talvegul (firul) ingust al vaii, printre peretii din aval, nord-est, intrezarim Poiana Izvoarelor cu Capatana Porcului iar in fundal Masivul Postavaru.

Spre amonte remarcam Saritoarea cu Bolovan, un bloc imens de stanca care bareaza Valea Malinului 100 de metri mai sus; in stanga, salbatica Valea Coltilor care urca piezis spre Coltul Gabenelelor. 

Saritoarea cu Bolovan o depasim prin dreapta cum urcam, strecurandu-ne printre blocul stancos si peretele din dreapta. Desi prizele cam lipsesc se poate urca ajutandu-ne de coarda aflata acolo, ancorata chiar deasupra saritorii. Se recomanda ca primul coechipier sa urce fara rucsac si, cu o bucata de cordelina din dotarea proprie, sa traga apoi sus rucsacii si eventual sa-i asigure pe ceilalti din grup. Atentie! Exista deasupra saritorii un piton suplimentar de ancoraj pentru cordelina dvs.

Pana aici au trecut deja 3h:20 min de la inceputul traseului. Privind catre aval vedem pe dreapta Hornul Mare si hatasul de sub el (pe unde tocmai am coborat), aflat in dreapta turnului de stanca care domina valea si mai la dreapta Hornul Mic urcand din capatul de jos al  hatasului amintit.

De la Saitoare mai urcam inca 250 m (pana la aproximativ 1665 m altitudine) si ajungem intr-un loc ceva mai larg, unde peretele din dreapta se fractureaza, formand o sa acoperita de vegetatie spre care urca poteca noastra. Pe aceasta poteca, parasind firul vaii (spre dreapta, nord-evst intram in Poiana Malinului (cota 1690 m).

Drumul nostru traverseaza valea perpendicular pe fir angajandu-se abrupt pe versantul opus al vaii si continua, deviind usor spre stanga, pentru a ajunge in scurt timp in Strunga Coltului. Aceasta strunga separa Valea Verde de Valea Seaca a Costilei, fiind marginita la dreapta de uriasul dom stancos al Coltului Prapadit.

La picioarele noastre se deschide larg Valea Seaca, plina de  vegetatie, strajuita pe versantul opus (vest) de Coltul Tapului,  un alt urias de piatra. Intre acesta si peretele din stanga lui observam un horn care urca abrupt in Strunga Tapului. Spre dreapta, nord nord-vest, o splendida perspectiva asupra zonei sud-estice a Muntelui Moraru ne surprinde privirea. Suntem pe Brana Caprelor. Din punctul nostru de belvedere poteca coboara usor spre dreapta, traversand valea, avand la stanga o panta abrupta, plina de vegetatie. In scurt timp ajungem sub saritoarea care bareaza valea catre amonte (saritoarea aflata deasupra Poienii Ursilor [1]-[3]). 

Ca si in Valea Verde trecem pe sub saritoare si ne angajam catre hornul amintit pentru a ajunge in Strunga Tapului, sa care desparte Valea Seaca de cea a Tapului.

Ajunsi in strunga constatam ca au trecut deja 6h:30min de la plecare si am atins punctul de maxim al traseului: 1723 metri. De aici putem admira mai bine pantele sudice ale Morarului si partea superioara a Vaii Cerbului pana spre Omu.

Dupa cateva zeci de metri parcursi pe prispa, ajunsi cam pe la mijlocul peretelui, observam ca abruptul din dreapta se mai domoleste si avem posibilitatea sa coboram pe o viroaga accidentata acoperita cu iarba si grohotis marunt. Coboram cu prudenta pe panta accentuata a viroagei pe care o parasim putin mai jos orientandu-ne spre stanga catre firul principal al Vaii Tapului. Dupa 4-5 minute zarim talvegul stancos al vaii. Urmeaza o panta inierbata, abrupta, pana pe pragurile de piatra ale firului principal. Dupa GPS suntem la 1663 metri altitudine. 

Din acest loc pret de aproximativ 40 metri diferenta de nivel coboram pe firul bolovanos plin de praguri al Vaii Tapului si cand distanta dintre pereti se largeste,  abandonam firul vaii si ne orientam spre dreapta, urcand usor pe un tapsan inierbat, inclinat, pentru a ocoli saritoarea aflata imediat mai jos. Ajungem pe o mica muchie acoperita de vegetatie (iarba si pomi) orientandu-ne usor spre stanga. De aici, urmand muchia spre stanga, de pe stanca aflata la capatul ei, putem vedea saritoarea pe care tocmai am ocolit-o.  

Dupa ce admiram saritoarea si panorama din amontele vaii ne intoarcem in punctul unde am atins muchia amintita si coboram abrupt, spre stanga, printre pomi, pret de cateva zeci de metri. Ajungem in scurt timp intr-o viroaga cu piatra si iarba care ne conduce catre conul de dejectie plin de bolovani aflat la iesirea din vale. Mai departe perspectiva se largeste si putem observa mai jos poteca turistica marcaj BG care coboara de la Omu.  

Atingem Valea Cebului  la cota de 1500 metri, dupa aproximativ 8 h de mers. Coborand pe marcajul BG ajungem dupa aproximativ 20 minute in dreptul Vaii Malinului. Vedem aici (spre dreapta) partea finala a Vaii Malinului, care debuseaza cu o saritoare impresionanta. La dreapta ei se afla coltul stancos, impunator, crapat vertical, pe care l-am admirat mai devreme din Poiana Malinului.

 Imediat la dreapta saritorii se deschide oblic Valea Verde, strajuita de Santinela Vaii Verzi, turn ascutit de piatra, mult ravnit de alpinisti. Dupa inca 10 minute traversam, pe marcaj,  Poiana Vaii Cerbului. Pe aici, undeva la dreapta se afla un hatas care duce catre Valcelul Ascuns, o alta varianta de intrare in Valea Malinului, care evita marile saritori de la baza vaii [2]. Urmarind mai departe marcajul BG, in mai putin de o ora se ajunge inapoi la punctul de plecare de la Plaiul Fanului. 

Ca si in alte ture montane am inregistrat pe langa imagini si track-ul GPS al traseului parcurs, pentru reprezentarea lui 3D in Google Earth, geopozitionarea imaginilor, marcarea coodonatelor punctelor de interes si pentru a putea fi folosit de cei care detin un aparat GPS la orientarea in teren. O captura de ecran cu reprezentarea GPS a Traseului in Google Earth este prezentata in fig. 2.

Pentru o mai buna apreciere a traseului, in figurile 3 si 4 sunt prezentate profilele GPS alttudine distanta parcursa pentru intreg traseul si in detaliu pentru portiunea nemarcata (Valcelul Poienitei-Valea Cerbului). Prelucrarile s-au efectuat pe site-ul http://www.gpsvisualizer.com/

Privind retrospectiv, se puteau scoate niste timpi mai buni daca am fi cunoscut in totalitate traseul, eliminand timpii de tatonare si daca se mai scurtau din momentele de reverie peisagistica combinate cu cele de „vanatoare” de imagini. Apreciez ca tot farmecul unei ture consta in a savura pe indelete peisajul, a cerceta cu atentie detaliile, a imortaliza elementele semnificative pentru a le retrai si a le impartasi ulterior si altora si nu neaparat in a face performanta. Nu sunt deci nici pe departe partizanul maratoanelor montane. Dar... „De gustibus non disputandum est”! 

Pentru studierea suplimentară a traseului şi o mai bună înţelegere a geografiei şi toponimiei locurilor recomandăm sursele bibliografice: 

[1] Walter Kargel - Drumuri spre culmi, trasee alpine în Carpaţi - Editura Sport-Turism, 1988

[2] Emilian Cristea, Nae Dimitriu - Bucegii, turism, alpinism - Editura UCFS, Bucureşti, 1961

[3] Walter Kargel, Trasee alpine în Carpaţi, Editura Sport-Turism, 1976 

               Observatii 

În această tură am utilizat un GPS GPSMAP®76CSx Garmin, cu altimetru şi busolă încorporate cu care s-au înregistrat coordonatele întregului traseu (vezi fişierele cu date anexate). Referitor la această înregistrare GPS ţin să mentionez următoarele:

1. În ciuda asigurărilor producătorului, precizia instrumentului este semnificativ influenţată de proximitatea pereţilor stâncoşi, precizia coordonatelor putând fi diminuată cu zeci de metri, probabil, corespunzător şi altitudinea. Zonele de abateri mai mari sunt in special in Valea Malinului unde valea este marginita de pereti inalti care ecraneaza receptia de la sateliti.

2. Track-ul anexat, înregistrat cu acest aparat, nu trebuie absolutizat, el a fost prelucrat, reducând din numărul excesiv de puncte, îndepărtând punctele cu abatere mai mare şi unind unele puncte unde recepţia s-a întrerupt. Acest track a fost utilizat pentru geopoziţionarea imaginilor foto şi a traseului parcurs pe harta 3D Google Earth.

3. Pe zonele comune track-ul înregistrat de GPS-ul meu in prima tura (23.10.2010) a coincis cu track-ul inregistrat in cea de a doua tura (01.11.2014).

În anumite puncte, valorile altitudinilor măsurate de GPS sunt usor diferite fata de valorile altimetrice din reprezentarea/ modelarea Google Earth.

Referintele la pozitia geografica a elementelor din traseu s-a facut strict prin raportarea lor relativa fata de obsevator (dreapta, stanga, aval, amonte si/ sau punctele cardinale E, V, N, S) şi direcţia lui de inaintare. De mentionat ca Brana/ Braul Caprelor propriu-zis, conform precizarilor din literatura ([1]-[3]) reprezinta o portiune din traseul prezentat (Brana Caprelor pleaca din Strunga Coltului Prapadit si urca deasupra saritorii prezentate din Valea Seaca, adica saritoarea din amonte de Poiana Ursilor).

Descarcati de mai jos fisierul cu extensia .kmz; el constituie reprezentarea 3D in Google Earth a traseului/ track-ului GPS Traseul Vl. Malinului - Vl. Tapului pe Brana Caprelor. La acest traseu GPS sunt atasate punctele de interes de pe parcurs (waypoints) si imagini geopozitionate (asemanator cu reprezentarile Google Earth (fisierele kmz) pe care le gasiti in articolele mele anterioare cu Brana Mare a Costilei si Brana Morarului .

               Cei care descarca fisierul .kmz, daca au instalat aplicatia gratuita Google Earth pe calculator vor putea viziona traseul GPS cu punctele de interes si imaginile geopozitionate atasate in punctele din traseu unde au fost luate. Vizionarea se poate face cu dublu click pe fisierul .kmz descarcat. Se va incarca automat aplicatia Google Earth si reprezentarea traseului cu punctele de interes si imaginile atasate traseului.

               In Google Earth traseul este reprezentat printr-un traiect colorat in rosu, trasat peste reprezentarea 3D a reliefului, traiect pe care apar niste mici pictograme cu denumiri explicative, care reprezinta punctele de interes (inceputul si sfarsitul traseului, varfuri si alte puncte de interes din traseu, marcatorul de traseu (track)). Dand click pe aceste puncte de interes (waypoints) se vor afisa explicatii referitoare la acele puncte, respectiv la traseul vizualizat. Imaginile atasate traseului vor apare ca niste mici pictograme (numerotate ca in articol) reprezentand chiar acele imagini. Dand click pe aceste pictograme se va deschide o fereastra in care imaginea va fi afisata la o dimensiune mai mare (600 x 400 pixeli) cu numarul si explicatia aferenta precum si datele de pozitie (latitudine, longitudine, altitudine).

               O descriere a modului de utilizare a fisierelor .kmz in Google Earth a fost prezentata in articole mele anterioare, mentionate mai sus, sub forma unor fisiere Word.

               Reprezentarile .kmz pentru Google Earth reprezinta cea mai sugestiva prezentare a traseului in contextul de relief parcurs avand totodata marcate si punctele de interes precum si imaginile cu ceea ce se poate vedea in anumitre puncte din traseu.

Pentru cei interesati track-ul poate fi incarcat pe GPS propriu si apoi folosit pe teren pentru orientarea in traseu (se transforma fisierul kmz/ kml in fisier gpx acceptat de toate aparatele GPS; vezi http://www.gpsvisualizer.com/)

Donează 30 de lei