Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
2 Filigran pe drumul de tractor forestier.
3 Atractivul Munte Boarneș, 1933 metri.
4 Muntele Mogoș, 1959 metri.
Drumul pietros si presarat cu pietre desprinse din versant urca mereu si cand ni se pare ca ne departam de muchia inceputului mai face cate-o serpentina in ac de par, care ne mentine in apropierea vechii poteci. Pe dreapta drumului, coboratoare, mai sunt vreo doua ramuri care se afunda in vechile taieri. Dupa 1-1¼ ore de mers, drumul se termina exact acolo unde intalnim firul vechii poteci ciobanesti (imaginea 6).
Poteca care se desfasura pe muchie a fost odata marcata cu cruce rosie si semnele ajungeau in Saua Pietrilor si coborau la malul Lacului Vidra, pe drumul de contur al acestuia. Astazi, din marcaj mai intalnim 8-10 semne si acelea sterse si numai dupa ce parasim drumul de taf. Asa cum sunt, sterse de timpul trecut peste ele, inca ne pot incredinta ca suntem pe drumul cel bun. De aici incolo intram dintr-odata in padurea de brad. Poteca s-a adancit in lungul anilor in fagase adanci, uneori traversate de trunchiuri doborate. De aceea uneori trebuie ocolite fagasele, pe marginea acestora, urmarindu-le totusi, pentru ca mai apoi sa revenim la poteca cea buna.
5 Creasta Boarneș - Mogoș.
6 Incepe vechea poteca.
Intr-un loc, cam pe la mijlocul timpului petrecut prin padurea de brad, poteca se strecoara printre stancariile unui loc stramt, cu urcus sustinut, atata cat sa ne dea impresia unui adevarat horn. Prin padurea de bard nu mergem mai mult de ½ ora, de unde mai departe, chiar pe creasta muchiei pe care am urcat-o, incep poienile. Ajungem in saua unui plai intins, iar ceva mai sus, pe stanga, zarim vechea stana a Petrimanului, cu izvor in apropiere. Astazi din ea a mai ramas doar acoperisul prabusit (imaginea 7). Suntem intr-un loc larg al Muntelui Petrimanu, dominat de varfuri care de abia incep sa se zareasca.
7 Vechiul loc al stanei.
8 Saua Pietrilor, la 1760 metri altitudine.
9 De pe Varful Petrimanu, 1966 metri altitudine.
Urcam pe muchia din fata si curand intalnim drumul ciobanesc care ducea la stana veche, desprinzandu-se din drumul strategic al Muntilor Latoritei, construit in preajma primului razboi mondial. Daca l-am urma, spre dreapta, in cateva minute am ajunge la stana cea noua si mai departe - ½ ora - in Saua Pietrilor (imaginea 8).
Traseul pe care ni-l propunem (de abordat pe timp cu vizibilitate, altfel nu vedem nimic din privelistile Muntilor Latoritei, care, aici, la mijlocul acestora, sunt deosebite) incepe sa urce sustinut catre Varful Petrimanu (1966 m). Atunci cand atingem poteca ciobaneasca amintita, suntem la sfarsitul a 2½ de cand am parasit casele de pe malul Lacului Petrimanu. Urcam sustinut pe plai. Depasim un prim varf, de unde panorama caldarii acestui munte ni se infatiseaza in intregime. Catre varful cel mare urcam o culme din ce in ce mai inalta. Din stanga, alta culme inalta a Muntelui Petrimanu, cu un varf ceva mai modest, de doar 1917 metri, urca spre cota maxima. Mai intai trecand printr-o sa scurta, apoi printr-un varf abia rasarit din creasta, printr-o alta sa, bine pronuntata si in sfarsit ajungem pen varful cel mare, cu cununa de stanci deasupra lui. Noi continuam urcusul, trecand pe langa doua varfuri ornate si ele cu stancarii si la sfarsitul unei ore de cind am parasit drumul stanei, ajungem pe varf (imaginea 9).
Avem de aici privelisti largi. Catre marele Parang, al carui mai apropiat varf al Mohorului pare a acoperi orizontul. Din Curmatura Oltetului apar varfurile mari ale Micaii si Galbenului. Masivul Munte al Purului - 2049 metri (imaginea 10) ne sta in fata, aproape de l-ai atinge cu mana. Doar drumul alpin, ajuns aici in saua inalta ne desparte de el. Varfurile calcaroase ale Pietrilor (imaginea 11), Boarnesului si Mogosului (imaginea 5), zvacnesc catre cer cu stancile albe, stralucitoare. Alti munti, ai Lotrului, ai Capatanii sau ai departatului Fagaras incanta privirile si nu ne pare rau ca am urcat una din crestele secundare ale Latoritei.
10 Muntele Puru, 2049 metri.
11 Muntele Pietrile, 1881 metri.
12 Intinsul plai al crestei.
Daca vom urca Varful Purului, sau vom parcurge drumul alpin catre Parang sau catre Valea Lotrului, sau vom cobori spre statiunea Vidra, avem tot atatea optiuni care ne vor incanta ochii cu locurile minunate ale acestor munti. Drumul de intoarcere, prin locurile prin care am urcat, dureaza 2 ore, iar popasul pe malul lacului, in cabana de aici, in cort si poate intr-o noapte cu luna plina, ne va imbia intotdeauna la reveniri pe meleagurile acestor altitudini.
Page updated
Google Sites
Report abuse