Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
text: Dinu Boghez
Iesim dintre case si ajungem intr-o poiana aflata in fata unor stanci cu forma ciudata, semanind cu carapacele unor testoase uriase care urca muntele. Suntem la confluenta Paraielor Zimbrului, cel din dreapta si Doabra, cel din stanga (vezi schița 2).
Pe firul Doabrei, poteca urca lent. Intram in stramtoarea muntelui. Din stanga coboara un valcel, largit mult la gura lui, in care bolovani uriasi au fost aruncati aici, cine stie cand. Pe aici se poate cobori cu oarecare greutate dintr-una din strungile crestei vestice a Doabrelor. In continuare, un scurt urcus si la dreapta avem primul prilej de a urca catre Varful Zimbrului. Traversam un valcel lipsit de apa, apoi ajungem la baza unei creste, cu urcus mai lent, pe care se desfasoara cel mai usor suis catre varful amintit. Continuam sa mergem mai departe, ajungand la firul Paraului Doabra Mica (localnicii ii mai spun firului de apa doar Valea Doabrei), pe care se afla o poteca ce ne scoate in apropierea Muchiei Cosara, pe alte cai si mai departe in Poiana Sulitei, in apropierea casei Todorof. Pe firul acestei poteci, uneori firava, catarata pe maluri inalte, printre peretii unor chei stramte si uneori srecurandu-ne prin hornuri scurte, intovarasiti ici si colo de numele Cosmin inscris pe copaci, ajungem in locurile amintite mai sus. Chiar la gura vaii, pe malul drept al acesteia, urca un hatas priporos care pana la urma se infunda in peretii abrupti de sub Varful Zimbrului. Pe sub acesta, se strecoara totusi o brana ingusta si suficient de expusa alunecarilor, care pana la urma ne poate conduce in poteca ce urca pe varful amintit. Mai departe, poteca devine firava si trece de mai multe ori de pe un mal pe celalalt. Suntem pe Paraul Doabrei, cum ii spun pazitorii turmelor de capre, care strabat vaile pana in plaiurile din Poiana Sulitei.
Ajungem la o ramificatie de paraie. Pe fiecare dintre ele putem inainta. Pe cel din dreapta cum urcam urmeaza un lant de trei caderi de apa. Le putem depasi cu atentie, pe malul stang, asigurandu-ne pasii pe aderenta stancii. Mai departe, hatasul urca pe malul drept al paraului si acolo ramane pana la capatul lui, valea devenind din ce in ce mai stramta, dar totusi accesibila, pana catre creasta, de unde spre dreapta, prin locuri pamantoase, cu vadite urme omenesti, ajungem in partea estica a Poienii Sulitei. Peste tot locul, picioare de munte stancoase coboara pana la firul apei si il indruma in numeroase meandre. Drumul, strecurat prin locuri inguste, prin care soarele de abia razbate, cu flori care se agata de peretii stancosi, are totusi farmecul lui si izul unei mici aventuri. De cand parasim confluenta Zimbrului cu Doabra, pana la iesirea in creasta trec 2 - 2½ ore. Vezi mai mult despre relief România.
Pe Cheia Zimbrului.
Pe Cheia Zimbrului.
Cheile Zimbrului ne introduc rapid in lumea stancariilor specifice acestor locuri. Firul de apa, firav la inceputul primaverii, dispare aproape in intregime mai apoi. Atat de firava, totusi gura paraului ne arata stancarii prelucrate cu migala de acesta. Mai apoi, un prim horn, inaltat pe malul drept al vaii, strajuit la baza de o stanca uriasa, doborata cine stie de prin ce inaltimi. Poteca inainteaza de-a lungul apei. De jur imprejur alti pereti si picioare stancoase coboara pana spre firul apei. Apoi poteca incepe sa urce, indreptandu-se prin alte locuri tot catre Varful Zimbrului. Catre acolo gasim locurile unui plai abrupt, ca toate celelalte, unindu-se cu creasta principala chiar in apropierea varfului. Pe vale putem merge in continuare, dar valea se ingusteaza, apar copaci doborati si pana la urma valea, prin locuri accesibile, ajunge in Muchia Cosarei (localnicii ii mai spun Muchia Cosuri, probabil din cauza varfurilor dominante din lungul ei, tuguiate, adevarate Cosuri, cum li se mai spun si tancurilor proeminente ale Naratului, cu minunate stancarii, aflate in preajma Brezoiului, pe celalalt mal al Lotrului). De altfel, paradoxul acestor locuri, toate vaile au accese linistite spre creste. Pana la locul unde poteca se urca pe munte facem ½ ora, apoi pana pe varf inca 1½ ore.