Impactul utilizării motoarelor cu ardere internă asupra mediului

În căutarea unor condiții de viață din ce în ce mai confortabile, omul s-a făcut vinovat, în ultimele decenii, de o exploatare excesivă și greșită a resurselor naturale. Înrăutățirea calității solului, a apei și a aerului este cauzată în principal de poluarea industrială. În afara deșeurilor industriale, obiectele și substanțele de uz larg, odată utilizate, sunt aruncate la gunoi. Apele curgătoare devin gropi de gunoi, dioxidul de carbon și oxizii de azot sunt purtați de vânturi la sute de kilometri departare de coșurile care le emit în atmosferă și se întorc pe sol sub formă de ploi acide. Poluării industriale i se adaugă cea a marilor zone urbane, dată de încălzirea locuințelor și de folosirea pe scară largă a autovehiculelor. Problema poluării este foarte acută în țările dezvoltate, dar, paradoxal, și în țările în curs de dezvoltare care, adoptând o politică neecologică, urmăresc profitul imediat decât beneficiile pe termen lung. De abia în ultimii ani oamenii au înțeles ca mediul este strict necesar pentru supraviețuirea speciei umane și trebuie conservat prin politici ecologice stabilite și respectate la nivel mondial. Noul concept de dezvoltare durabilă, compatibilă cu mediul, a născut numeroase mișcări ecologiste. 

Automobilul clasic, cu motor cu ardere internă, este și o sursă de poluare chimică și sonoră ce dăunează omului și mediului înconjurător. Poluarea chimică se datorează substanțelor și compușilor chimici care se regăsesc în gazele de evacuare ale automobilelor.

Marile aglomerări urbane au dezavantajul traficului rutier intens, ce are ca efect concentrații mari de emisii poluante fig. 1.2. Agenția Spațială Europeană cu ajutorului satelitului Nevisat a reușit să cartografieze emisiile de dioxid de azot (NO2) la nivelul Europei.

Se observă cu ușurință că tarile cu densitate mare de populație (nordul Italiei, Belgia, Olanda) precum și marile metropole (Paris, Londra), datorită parcului auto și a traficului intens, suferă de o concentrație ridicată de emisii poluante.

În ţările dezvoltate poluarea mediului ambiant a atins limite înspăimântătoare. În legătura cu faptul că substanţele toxice migrează prin aer dintr-o ţară în alta şi chiar de pe un continent pe altul, se atestă poluări ireversibile a apelor, aerului şi solului, care nu au numai un caracter local.

Rolul principal în poluarea atmosferei îl au emisiile provenite din traficul rutier, termocentrale şi întreprinderi. În majoritatea ţărilor dezvoltate aportul la conţinutul total de poluanţi atmosferici constituie în sfera transpotului auto cca 60%, în industrie 17%, în industria energetică 14%, la arderea deşeurilor 9%. În oraşele mari automobilele sunt principala sursă de poluare cu monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, aldehide, funingine şi un şir de substanţe alergene.

Efecte asupra mediului:

· formarea ozonului troposferic, care este foarte toxic pentru organisme;

· afectarea florei, în special a speciilor de conifere şi pomi fructiferi;

Efecte supra sănătăţii populaţiei:

· boli respiratorii şi cardiace datorită CO;

· iritaţii ale căilor respiratorii datorită NOx ;

· iritaţii ale ochilor şi efecte cancerigene cauzate de hidrocarburi;

· anemie, boli ale sistemului nervos datorită compuşilor de plumb;

· depresii nervoase datorită compuşilor benzenici.