Tema 4. Scule și dispozitive
Tema 4. Scule și dispozitive
Embedded Files
OBIECTIVE: După ce va studia această temă, elevul ar trebui să fie capabil să:
- Descrie ce instrument este cel mai bun de utilizat pentru fiecare lucrare.
- Cum să folosiți în siguranță uneltele de mână.
- Explicați diferența dintre numele mărcii (denumirea comercială) și numele propriu pentru unelte.
- Explica cum să întreținem uneltele de mână.
2.1 Scule
Ciocane
Ciocanul este o sculă manuală de lovire (impact), care poate fi folosit pentru a separa două obiecte prin lovire. Ciocanul este o soluţie atunci când separarea sau îmbinarea necesitâ un impact. Prin combinarea lungimii mânerului, pârghia braţulu. cu greutatea capului ciocanului cu inerţie mare, poate obţine o forţâ de lovire putemicâ sau un impact putermc.
Ciocanele vin în diferite forme și dimensiui datorită genurilor diferite de lucrări unde acestea sunt folosite. Ciocanele mici cu o greutate redusă se folosesc pentru lucrări cu precizie. Ciocanele mari cu o greutate mare se folosesc la o muncă grea, în situații care este nevoie de un impact mare.
Capul unui ciocan poate fi confecţionat din diverse materiale (Figura 1):
• oţel
• cupru/alamă
• plastic
• cauciuc
Oţelul este un material dur și rezistent. Energia loviturii ciocanului este aproape în intregime transmisă obiectului lovit.
Dezavantajul utilizării ciocanului cu cap de oţel este riscul de deteriorare a obiectului lovit. Adesea, obiectul (și sau capul ciocanului) este deformat atunci când se foloseşte ciocanul. Materialul mai moale va fi deformat.
Folosirea ciocanului cu cap din material mai moale, va salva deformarea obiectului lovit deoarece capul ciocanului se va deforma (absorţie). De aceea, ciocanul cu cap moale este folos in unele situații.
Figura 1 Tipuri de ciocane
Figura 1 Tipuri de ciocane
Ciocanul cu cap de plastic, este format dintr-o secţiune centrală cilindrici din oţel, ambele capete ale acestui cilindru au capace din plastic Aceste capuri din plastic ale ciocanului pot produce un impact relativ ridicat, fără a deteriora suprafaţa obiectului.
Ciocan cu cap din cauciuc. Acest ciocan poate fi identificat pnn capul sâu mare de cauciuc. Acest cap de cauciuc este relativ greu dar uşor de deformat, permiţând un impact dar fără a deteriora obiectul.
Ciocanul mecanic forjat este un ciocan din oţel cu cap greoi. Aceste ciocane sunt disponibile in diferite greutăţi, care variază de la 1 la 2 kg Acest ciocan este folosit pentru o muncă care necesită un impact mare.
Ciocan forjaf de lăcătușărie. Acest ciocan are un cap in formă de pană, celălalt capăt este drept avind o faţa pătrată. Acest ciocan este unul dintre cele mai populare ciocane ale unei truse de scule. Greutatea lui poate varia intre 50 de grame şi 2 kg.
Ciocan de alamă/cupru. Feţele de lovire sau impact ale acestui ciocan sunt confecţionate din aliaj de cupru. Cuprul este un material moale, deci acest ciocan este folosit pentru lovirea unor obiecte relativ fragile. Culoarea aliajului de cupru este cea mai recunoscută caracteristică a acestui ciocan, in schimb forma acestui ciocan poate varia.
Ciocanul cu cap rotunt este un ciocan din oţel cu un cap drept in formă pătrată iar celălalt capăt in formă de emisferă sau rotunt. Partea rotundă a acestut ciocan poate fi folosită pentru deformarea foilor metalice.
Ciocanul baros este cel mai mare și mai greu ciocan de mână. Lungimea mânerului de lemn poate ajunge pănă la 1 m, capul de oţel al barosului poate căntări intre 3-10 kg. Acest ciocan este foiosit pentru o muncă foarte grea, care necesită un impact foarte mare la lovire.
Ciocanul fără recur. Exteriorul ciocanului fără recul este confecţionat dintr-un material plastic foarte tare şi dur. În interiorul capului se află o carcasă din oţel. Această carcasă este parțial umplută cu nisip sau cu bile mici din oţel. Când ciocanul este oprit brusc pe suprafaţa de lovire, bilele mici din oţel sau nisipul se deplasează de la o parte a capului la cealaltă (Figura 2). Acest lucru asigură o distribuţie bună a lovirii/impactului şi face ca ciocanul să nu aibă recul. ceea, ciocanul cu cap moale este folos in unele situații.
Figura 2 Ciocan fără recur
Figura 2 Ciocan fără recur
Notă. Nu folosiţi niciodată un ciocan pentru a lovi un alt ciocan. Fragmente metalice s-ar putea desprinde sau va apare alunecarea ciocanelor lucru care ar putea să vă rănească pe voi sau pe cei din jurul vostru.
De cele mai multe ori ciocanele sunt folosite în combinaţie cu alte scule manuale. Aceste scule sunt fabricate din oţel călit, ele pot rezista loviturilor ciocanului fără a se deforma. Unele dintre aceste scule (Figura 3) ar putea fi:
• dălţile
• dornurile
• şurubelniţa impact
Figura 3 Dalți, dorne și șurubelnițe de impact
Figura 3 Dalți, dorne și șurubelnițe de impact
Dălți, dornuri și punctatoare
Sculele de impact (Figura 4) variază în funcţie de forma și rolul lor de operare. Pentru folosirea sculelor de impact aveţi nevoie de un ciocan.
Cele mai comune scule de impact sunt:
• Dălțile
• Dornurile
• Punctatoarele
Sculele de impact sunt fabricate din materiale foarte tari și dure. De cele mai mute ori sunt aliaje de oţel sau crom-vanadiu.
Figura 4 Sculele de impact
Figura 4 Sculele de impact
Dălţi
Dălțile au o parte plată unde ciocanul loveşte cu impact (Figura 5). Această parte se numeşte fața dălţii. Capătul celălalt al dălţi are o muchie ascuţită care vine în contact cu materialul de lucru.
Prin lovirea feţei dălţii cu un ciocan, muchia ascuţită a dălţii intră în materialul de lucru. Dalta taie materialul desfăcăndu-l.
Dălţile sunt folosite pentru:
• Slăbirea şuruburilor
• Tăierea şuruburilor
• Desfacerea părților ruginite
• Tăierea capurilor niturilor
Figura 5 Structura dălții
Figura 5 Structura dălții
Notă. Dalta transferă o forţă foarte mare, trebuie să fi conştient de deteriorările pe care le poate produce materialelor cu care vine în contact. Folosiţi o daltă mare şi un ciocan greu pentru un impact mare şi o daltă mică cu un ciocan mai uşor pentru un impact mal mic/redus.
Dornul
Dornul este o tijă cilindrică sau conică cu un capăt plat unde ciocanul loveşte cu impact numit faţa dornului (Figura 6). Celălalt capăt are deasemenea o formă cilindrică,. cu un vârf subţire şi plat (capătul domului). Dornurile pot avea diferite dimensiuni ale tijei cilindrice
Figura 6 Structura dornului
Figura 6 Structura dornului
Pentru folosire poziţionaţi capătul dornului pe obiectul care trebuie deplasat/scos. Aplicaţi o lovitură a ciocanului pe faţa dornului pentru a slibi obiectul respectiv.
Dornurile sunt folosite, de exemplu, pentru scoaterea
• Cuiului spintecat rup
• Şurubului rupt sau tăiat
• Nitului înţepenit
Notă. Folosiţi întotdeauna dornul cu diametrul corespunzător, dornurile subţiri se pot îndoia prin lovirea cu ciocanul (Figura 7). Folosiţi un ciocan uşor pentru un dom subţire şi un ciocan mai greu pentru un dorn cu diametrul mai mare.
Figura 7 Utilizarea dornului
Punctatorul
Punctatorul este o tijă cilindrică cu un capăt plat unde ciocanul loveşte cu impact numit fața punctatorului. Celălat capăt are un vârf conic foarte ascuţit. Prin lovirea cu ciocanul pe faţa plată a punctatorului, vârful ascuţit va lâsa un semn în materialul de lucru.
Punctatoarele sunt folosite deci pentru:
• marcarea părţilor sau a poziţiilor lor
•marcarea locului unei perforaţii ulterioare, astfel burghiul nu va aluneca în altă direcţie (Figura 8)
Figura 8 Utilizarea puctatorului
Notă. Nu loviţi în mod inutil punctatorul. Printr-o lovire puternică. materialul se deformeazâ foarte rapid. Când punctatorul este folosit pentru tablă, asiguraţi-vâ că aceasta este susţinut corect.
2.2 CHEI
Cheile sunt cele mai folosită unelte manuale de către tehnicienii auto. Cel mai des cheile sunt confecționate din oțel aliat forjat. După ce cheia este formată, este călită, călită pentru a reduce fragilitate și apoi cromată. Cheile sunt disponibile în ambele dimensiuni fracționale și metrice.
Există mai multe tipuri de chei.
Cheie fixe este adesea folosită pentru slăbirea sau strângerea buloanelor sau piulițelor care nu necesită un moment de strângere mare deoarece cheia contactează doar cu două suprafețe plane a elementului de fixare. Datorita unghiului de inclinație permite intoarcerea și utilizarea cheii din nou pentru a continua să rotiți bulonul de fixare (Figura 9).
Figura 9 Cheie fixa bilaterala cu capul înclinat.
Figura 9 Cheie fixa bilaterala cu capul înclinat.
Cheie inelară este capabilă să prindă bulonul sau piulița din toate punctele din jurul dispozitivului de fixare. In zonele greu accesibele se poate utiliza chei inelare cotite (Figura 10 ).
Figura 10 Chei inelare
Cheie combinată Majoritatea tehnicienilor auto cumpără chei combinate, care au la un capat cheia fixă iar în parte opusă cheie inelară (Figura 11).
Figura 11 Cheie combinată
Figura 11 Cheie combinată
Cheie reglabilă (Figura 12). Deseori se utilizează o cheie reglabilă în cazul în care cheia de dimensiune exacte nu sunt disponibile. O cheie reglabilă nu trebuie folosită pentru a slăbi sau strânge elemente de fixare deoarece cuplul aplicat cheii poate provoca slăbirea fălcilor mobile și a momentului de strângere creat asupra dispozitivului de fixare, acest lucru duce la rotunjirea piuliții sau bulonului sub acțiunea forțelor mecanice.
Acest tip de cheie poate fi utilizat doar pentru menținerea unui component mobil.
Figura 12 Cheie reglabilă
Figura 12 Cheie reglabilă
Chei inelare semideschise (Figura 13). Aceste chei se utilizează la slăbirea sau strânge piuliții din zona conductelor și care este capabil să apuce ce mai mare parte a elementului mobil.
Figura 13 Chei inelare semideschise
Figura 13 Chei inelare semideschise
Notă. Cheile trebuie inspectate înainte de utilizare pentru a vă asigura că nu sunt crăpate, îndoite sau deteriorate. Toate cheile trebuie curățate după utilizare înainte de a fi returnate în cutia cu instrumente.
Utilizați întotdeauna dimensiunea corectă a cheii pentru elementul de fixare care este slăbită sau strânsă pentru a ajuta la prevenirea rotunjirii (uzurii) mărginelor dispozitivului de fixare. Când încercați să slăbiți un dispozitiv de fixare, trageți o cheie nu împingeți o cheie. Dacă o cheie este împinsă, degetele vă pot fi rănite când este forțat în alt obiect dacă dispozitivul de fixare se slăbește.
CLICHET, CAPĂT DE BARA TUBULAR ȘI PRELUNGITOARE
Un capăt de bară tubular este rotită (acţionată) folosind fie o bară lungă numită bară de rupere (prelungitor flexibil) sau cu clichet.
Prelungitor cu Clichet
Un clichet rotește capătul de bară tubular într-o singură direcție și permite rotirea mânerului cu clichet înainte și înapoi într-un spațiu îngust (Figura 14). Un clichet face un zgomot de clichet când este rotit în sens opus direcției de slăbire sau strângere. Un buton sau o pârghie pe clichetul permite utilizatorului să schimbe direcțiile.
Prelungitoare
Antrenorul cu clichet poate fi utilizat cu diverse prelungitoare sau adaptoare. Trei dintre cele mai cunoscute sunt (Figura 15):
• prelungitor
• adaptor
• articulaţie cardanică
Figura 14 Prelungitor cu clichet
Figura 14 Prelungitor cu clichet
Figura 15 Prelungitoare
Figura 15 Prelungitoare
Prelungitoarele sunt disponibile pentru lungimi diferite, de la câţiva centimetri până la un metru. În acest fel, un şurub sau o piuliţă aflat într-un loc adânc poate fi slăbit sau strâns cu uşurinţă.
Prelungitor flexibil (Figura 16) tipic folosit pentru a roti un capătul de bară tubular, de asemenea numită bară de rupere deoarece are de obicei un mâner mai lung decât a unui mâner cu clichet și, prin urmare, poate fi folosit pentru a aplica un cuplu mai mare. Prelungitorul de asemenea, este utilizat cu capete de bare tubulare pentru a permite accesul la elementele de fixare în locații restricționate.
Figura 16 Prelungitor flexibil
Figura 16 Prelungitor flexibil
Adaptoarele sunt destinate să facă posibilă utilizarea altor dimensiuni de antrenare a tubularelor sau prelungitoarelor. În acest fel. o tubulară 3/4˒˒ poate fi utilizată pe un clichet 3/8 ˒˒.
Articulaţiile universale sau cardanice se folosesc pentru un unghi mic între sculă şi şurub. Articulaţia cardanică oferă o soluţie atunci când un şurub nu poate fi accesat dintr-un unghi drept.
Capetele de bară tubulare sunt disponibile în diferite dimensiuni, pentru majoritatea lucrărilor tehnice auto se utilizeaza dimensiunile de 1/4 in., 3/8 in. și 1/2 in. (Figura 17). Multe camioane grele folosesc capetele de bară tubulare 3/4 inchi. și dimensiuni de 1 inch.
Capăt de bară tubulară în 6 laturi are o formă identică cu bulonul sau cu piulița toate laturile se potrivesc. Capăt de bară tubulară cu 12 laturi poate rotunji (distruge) capul unui șurub sau piulițe dacă se aplică multă forță. (Figura 18).
Figura 17 Capetele de bară tubulare
Figura 17 Capetele de bară tubulare
Figura 18 Tipuri de capete de bare
Capăt de bară tubulară deschisă permite accesul la elementele de fixare care nu poate fi deșurubat sau înșurubat utilizând o cheie convențională (Figura 19).
Figura 19 Capăt de bară tubulară deschisă
Uneori este confuz în ce mod să rotiți o cheie sau o șurubelniță, mai ales când capul dispozitivului de fixare este departe de tine. La general rotirea după acelor ceasornicului strânge împotriva slăbește.
Cuplurile de strângere prevazute în tabele sau în instruțiunile producătorului trebuie respectate cu strictete. Aceasta asigura că șuruburile și piulițele nu sunt strânse nici prea strâns (supratensionarea ar putea duce la deteriorarea lor) și nici prea slab (strangerea insuficientă poate duce la o fixare necorespunzatoare).
Șurubelnițele
Multe elemente de fixare mai mici sunt îndepărtate și instalate folosind o șurubelniță.
Șurubelnițele sunt disponibile în mai multe dimensiuni și forme de vârf. Cea mai des folosite șurubelnițe se numește cu vârf plat (Figura 20). Șurubelnițele cu vârf plat sunt dimensionate în funcție de lățimea lamei și această lățime ar trebui să se potrivească cu lățimea fantei din șurub.
Un alt tip de șurubelniță folosită în mod obișnuit se numește Phillips Șurubelniță (Figura 21), numită după Henry F. Phillips, care a inventat crucea şurub în 1934. Datorită formei şurubului cu cruce şi șurubelniță, un șurub Phillips poate fi antrenat cu un cuplu mai mare decât se poate realiza cu un șurub crestat.
Figura 20 Șurubelniță cu vârf plat
Figura 20 Șurubelniță cu vârf plat
Figura 21 Șurubelniță cu vârf sub formă de cruce
Pe lângă șurubelnițele cu vârful plat și cu vârful in formă de cruce pot fi și de formă pătrată sau hexagonală (Cap imbus) sau stea (TORX) Un Torx (Figura 22) este un vârf în formă de stea cu șase colțuri care a fost dezvoltat pentru a oferi o mai mare slăbire și cuplul de strângere decât este posibil cu un cap dreapt (vârf plat) sau șurubelniță Phillips. Torx este folosit în mod obișnuit în domeniul auto pentru fixarea multor componente.
Figura 22 Tipuri de cap de bară
Cheie cu clichet, 2. Cap hexagonal, 3. Cap imbus, 4. Cap pentru șuruburi cu cap stelat, 5. Cap TORX, 6. Cap pentru șuruburi cu cap stelat
Notă. Utilizați întotdeauna tipul și dimensiunea adecvată a șurubelniții care se potrivește cu dispozitivul de fixare. Încercați să evitați apăsarea în jos pe o șurubelniță pentru că dacă alunecă, vârful șurubelniței ar putea intra mâna dumneavoastră, provocând vătămări corporale grave. Toate șurubelnițele ar trebui fie curățat după utilizare. Nu folosiți o șurubelniță ca bară de levier, mereu utilizați instrumentul potrivit pentru lucrare.
CLEŞTE
Forţa de prindere a unui obiect poate fi multiplicată prin folosirea cleştilor sau a patenţilor. În funcţie de specificul cleştilor, aceştia pot fi folosiţi pentru:
• Prindere
• Răsucire
• Strângere
• Îndoire
• Tăiere
• Dezizolarea cablului
Capul cleştelui are fălci de prindere relativ scurte. În comparaţie cu mânerul lui de acţionare, rezultând astfel o pârghie mare de acţionare. Datorită acestei pârghii, o forţâ destul de mare poate fi aplicată folosind cleştii sau patenţi.
Mărimea cleştilor este adesea o indicaţie a utilizării acestora. Cleştii mici sunt folostţi pentru aplicaţii fine, clești mari sunt folosiţi pentru aplicarea unei forţe mari pe suprafaţa obiectului.
Figura 24 Tipuri de clești
1. Clește patent, 2. Clește reglabil. 3. Clește inel siguranță de exterior, 4. Clește inel siguranță de interior, 5. Clește sertizare AMP, 6. Clește autoblocant, 7. Clește ascuțit diagonal de tăiat, 8. Clește cu vârf ascuțit curb, 10. Clește Suedez, 11. Clește cu vârf ascuțit drept.
Tipuri de clești
Cleştele ca şi sculă manuală este întâlnită într-o gamă foarte largă în funcţie de formă dimensiune și folosință. Pentru fiecare aplicaţie, există un tip de cleşte care este cel mai potrivit (figura 24). Reţineţi că riscul de deteriorare a suprafeţei obiectului este considerabil atunci când folosiţi cleştele. De aceea, cleştele nu înlocuieşte folosirea chei fixe sau a chei combinate.
Cleştele patent este foarte util. Acest tip de clește este folosit pentru a prinde, a răsuci, a îndoi obiecte mici precum şi pentru a tăia sârma. Descinderea mare a fălcilor permite prinderea obiectelor cu un diametru destul de mare.
Cleștele patent este folosit de tehnicienii și electricii auto care se ocupă de cablurile electrice (figura 25). Părțile centrale ale fălcilor sunt concepute pentru a prinde obiecte rotunde, cum ar fi o țeavă sau tubulatură fără alunecare.
Figura 25 Cleştele patent
Cleştele reglabil sau papagal este fotosit pentru prinderea sau strângerea unor obiecte. Fălcile întrepătrunse şi zimţate pătrund în material, astfel încât forţa poate fi apficată. Deschiderea fălcilor este reglabilă deci permite prinderea obiectelor mici şi mai mari. Cleştele reglabil vine în diferite dimensiuni. Cu cât este mai mare cu atât o mai mare forţă poate fi aplicată. Sistemul de reglare variază în funcţie de construcţie (figura 26).
Figura 26 Cleştele reglabil
Cleştele de tăiere. Există multe tipuri de cleşti de tăiat. Construcţia lor variază în funcţie de formă, duritate şi accesibilitate la materialul care trebuie tăiat. Cleştele de tăiat folosit în mod obişnuit este cleştele ascuţit diagonal de tăiat. Acesta este folosit la tăierea sârmei şi cablurilor electrice, de asemenea, este utilizat pentru îndepărta şi tăia cuiul spintecat sau şplintul. Capul diagonal permite ca obiectul să fie tăiat foarte scurt (figura 27).
Figura 27 Cleştele reglabil
Cleştele cu vârf ascuţit drept este folosit pentru prinderea și strângerea obiectelor mici. Fălcile subţiri și lungi ale cleştelui pot prinde obiecte în locuri inaccesibile. La fel ca şi cleştele patent, acest cleşte poate avea douâ muchii de tăiere pe interiorul fălcilor (figura 28).
Figura 28 Cleştele cu vârf ascuţit drept
Cleştele cu vârf ascuţit curb este aproape identic cu cleştele cu vârf ascuţit drept, diferenţa fiind doar forma fălcii. La cleştele cu vârf ascuţit drept, fălcile sunt drepte, la cleştele cu vârf ascuţit curb, fălcile sunt curbe (figura 29). Această construcţie face ca acest cleşte să fie folosit în locurile în care accesul este extrem de dificilă.
Figura 29 Cleştele cu vârf ascuţit drept și curb
Cleştele pentru inelele de siguranţă sunt de mai multe feluri în funcţie de felul de prindere. Fălcile se vor închide sau se vor deschide la strângerea mânerelor cleştelui. Există douâ modele, deoarece există inele de siguranţă care prind pe interior sau inele de siguranţă care prind pe exterior (figura 30). Aceste inele de siguranţă nu sunt întotdeauna uşor accesibile, acesta este motivul pentru care există cleşte inel siguranţă drept sau cleşte inel siguranţă curb.
Figura 31 Cleştele autoblocant
Figura 30 Cleştele pentru inelele de siguranţă
Cleştele autoblocant este fotosit pentru strângerea temporară a materialelor. Dimensiunea de prindere a fălcilor este reglabilă iar falca inferioară auto-pivotantă permite alinierea pe obiect cu aderenţă maximă fârâ alunecare. Blocarea se activează atunci când cleştele este strâns. Pentru a-l debloca, pârghia de eliberare trebuie sa fie activată (figura 31).
Cleştele Suedez sau cleştele pentru ţevi nu este utilizat pe scară largă (figura 32). El este folosit numai atunci când un component este foarte strâns dar este uşor accesibil. Cleştele se blochează pe obiectul care trebuie să fie slăbit. Deteriorarea suprafeţei obiectului este în mare parte inevitabil.
Figura 32 Cleştele Suedez
Clești de stringere pentru furtun din cuciuc. Pentru sistemele de răcire, la deconectarea furtunurilor de apă și de combustibil (figura 33).
Figura 33 Clești de stringere pentru furtun din cuciuc
Clește pentru cuple rapide, circuit de combustibil
Cleștele este destinat decuplarii și cuplării rapide a colierelor furtunelor de combustibil. Cleștele este prevăzut cu doi pini pe falci ce comprimă cuplele în timpul operațiilor de reparație sau schimbare a furtunelor (furtunele pot fi înlocuite). Falcile sunt dimensionate și reglate în așa fel încât să asigure o muncă ușoară și în siguranță, asigurand de asemenea o forță mare de acționare într-un spațiu restrâns.
Figura 34 Clește pentru cuple rapide, circuit de combustibil
Page updated
Google Sites
Report abuse