Scrieri & prezentări

REZUMAT

După vizionarea filmului Amadeus, primele impresii au fost pe cât de controversate, pe atât de puternice. L-am revăzut apoi de nenumărate ori și de fiecare dată am descoperit încă o subtilitate, încă un sens, o frază, un gest, o grimasă – toate făcând să-mi crească fascinația pentru geniul mozartian, pe de-o parte și interesul pentru opera cinematografică a lui Forman, pe de alta.

Încă de la apariția filmului, în 1984, au început să curgă numeroase scrieri pro și contra, iar cei doi autori principali – Peter Shaffer și Milos Forman – începeau să se afle pe buzele tuturor celor preocupați de muzica și de personalitatea lui Mozart. Timpul n-a estompat decât foarte puțin interesul față de Amadeus.

Am pornit acest demers cu cercetarea conceptelor de geniu, talent, mediocritate și bun-simț. Am mizat mai ales pe frecvenţa folosirii acestor concepte în vocabularul curent, invers proporţională cu cunoaşterea sensului lor şi cu utilizarea lor adecvată în situaţii di­verse. În acelaşi timp am simţit nevoia punerii în temă a complexităţii cercetărilor legate de spiritul și de mentalul uman.

De ce am ales în pledoaria despre geniu versus mediocritate, figura lui Wolfgang Amadeus Mozart? Argumentele sunt grupate în cele legate de creaţie, pe de-o parte și cele privind personalitatea compozitorului, pe de altă parte.

Marea tentație a constituit-o rivalitatea istorică, amplificată cu trecerea timpului, dintre Mozart și Salieri – temă prezentă în opere literare și muzicale. Am inclus astfel o scurtă privire analitică asupra a două lucrări muzicale, create în perioade și la vârste comparabile: Sinfonia veneziana de Salieri și Simfonia Jupiter de Mozart. Prima constatare este că ambele partituri sunt excelent construite. A doua se referă la diferența fundamentală dintre cele două lucrări, în ceea ce privește poetica muzicală.

De ce m-am oprit la filmul lui Milos Forman?

Pentru că reprezintă deopotrivă un film de artă, un sugestiv portret mozartian și o excelentă in­cursiune în creația compozitorului. Deoarece constituie o excelentă operă cinematografică – în conținut, ca și în formă. Pentru că autorii filmului au optat pentru o idee și nu pentru genul documentar. Sunt comentate astfel împrejurările creării scenariului, a filmului, alegerii distribuției etc.

Scrierea de față cuprinde de asemenea – cum era de așteptat – succinte referiri la drama scenică de Peter Shaffer, care a generat scenariul filmului.

O importantă parte a investigațiilor, analizelor și comentariilor se referă la muzica mozartiană inclusă în film – principiile urmărite de realizatori, interpreții și interpretarea, rolul muzicii de personaj central.

În fine, este dezbătut raportul dintre adevăr și ficțiune în conceperea scenariului – motivații de ordin istoric și artistic; este comentat efectul neașteptat și pozitiv al filmului asupra creșterii numărului de iubitori ai muzicii clasice, ai lui Mozart și reînvierea interesului pentru compozitorul Antonio Salieri.

Filmul lui Milos Forman nu-și propune o demitizare a figurii lui Mozart, ci constituie un amplu și sugestiv răspuns metaforic la întrebarea Ce este Geniul?

În primă, ca și în ultimă instanță, cartea se dorește o pledoarie pentru cea mai nouă formă de artă sincretică ce include muzica: arta cinematografică!