Curs 24. George Enescu

1881-1955

Capitolul 1

Curs 24. George Enescu (1881-1955)

Introducere

Oedipe

Interpret si animator al vieții culturale romanești

Documentar George Enescu

Creația lui Enescu

Știați că...

George Enescu - interpret și animator al vieții culturale românești

George Enescu, interpret

Sosirea lui Yehudi Menuhin la București, întâmpinat de George Enescu, 1946 (din Arhiva Agerpres).

Susține o carieră internațională ca violonist, cu numeroase turnee în Europa, SUA

Concomitent, devine tot mai cunoscut ca: pianist, dirijor, îndrumător. Între elevii săi, Dinu Lipatti, Yehudi Menuhin.

1904 Fondează Cvartetul de coarde Enescu, format din George Enescu – vioara I, Fritz Schneider – vioara II, Henri Casadesus – violă, Louis Fournier – violoncel.

1914-1918 Susține numeroase concerte de binefacere în România.

1917-1918 În timpul refugiului la Iași, organizează și susține o stagiune cu 20 de concerte simfonice, la Teatrul Național. Orchestra era compusă din muzicieni bucureșteni și completată cu instrumentiști ieșeni.

1941, 7-28 martie Integrala cvartetelor de Beethoven cu: G. Enescu – vioara I, C-tin Bobescu – vioara II, Alexandru Rădulescu – viola, Theodor Lupu – violoncel

1942, 9 oct. Dirijează la Teatrul Național din Iași, concertul inaugural al Filarmonicii Moldova.

Enescu animatorul vieții muzicale românești

A se vedea articolul "Aventura unui document istoric" în Revista Filarmonica Magazin nr. 11, p. 30:

FMI Revista 11.pdf

1913 Acordă primul Premiu pentru compoziție George Enescu. Între laureați: Dimitrie Dinicu, Alfonso Castaldi, D-tru Georgescu-Kiriac, C-tin Dimitrescu.

Premiile vor fi acordate apoi anual, cu o oarecare regularitate până în anul 1946. Au fost reluate în cadrul Festivalului Internațional G. Enescu, ed. XVI, sept. 2003.

1919, 13 febr. Este distins cu titlul de cetățean de onoare al orașului Iași.

1920, 2 nov. Se constituie Societatea Compozitorilor Români. Primul Președinte – George Enescu

1937 Premiul de compoziție George Enescu, pentru întreaga activitate se acordă lui Mihail Jora.

1938 Membru de onoare al Societății Filarmonice Gh. Dima din Cluj

1942 Conservatorul din Iași îi acordă titlul de doctor honoris causa.

1944, 5 nov. Președinte de onoare al Filarmonicii din București.

1949, iunie Face parte din juriul Concursului internațional Marguerite Long – Jacques Thibaud de la Paris, alături de Gian Francesco Malipiero, Jean Fournier, Sergiu Celibidache ș.a.

Acordă numeroase interviuri în presa românească a vremii.