Curs 24. George Enescu

1881-1955

Capitolul 2

Creația lui George Enescu

Limbajul muzical enescian

Melodica

  • este componenta principală a muzicii enesciene

  • organizată tono-modal: sistemul modal folosit este atât diatonic, cât și cromatic și enarmonic (cu micro-intervale)

  • folosește frecvent teme ciclice

  • folosește de asemenea melodica tip parlando – cântare „doinită”: variație continuă, evitarea repetărilor, evitarea simetriilor

  • apelează la specificul național prin: citat, creație „în caracter popular”, stilizare

Enescu - Preludiul la unison.pdf

Suita nr. 1 pentru orchestră (1903) - p. I, Preludiul la unison

Cum caracterizați această melodică?

Care este raportul cu folclorul:

se apelează la citat, creație în caracter popular sau stilizare?

Ritmica

  • Preferă ritmul liber, parlando, ne- repetabil, ne-ostinat,

  • dar și ritmul giusto, tradițional.

Sonata pentru pian Op. 24 nr. 3 (1933-35)

  1. Vivace con brio

  2. Andantino cantabile

  3. Allegro con spirito

Simfonia nr. 2, p. I (1912-14)

  1. Vivace, ma non troppo

  2. Andante giusto

  3. Un poco lento, marziale – Allegro vivace, marziale

Care din cele două tipuri de ritmică este caracteristic în cele două fragmente muzicale?

Timbre

  • Folosirea timbrelor poartă amprenta romantică și impresionistă totodată, prin bogăția coloristică - ex. Rapsodiile, Simfoniile, Suitele ș.a.

  • Orchestrația de influență impresionistă: multitudine de timbre care se combină în timbre rezultante - ex. Poemul Vox Maris.

  • Folosește vocile (în grup sau solistic) cu rol coloristic orchestral – ex. Vox Maris, Simfonia nr. 3 (p. III, Lento ma non troppo)

Enescu, Simfonia nr. 3 (1916-1918)

  1. Moderato, un poco maestoso

  2. Vivace, ma non troppo

  3. Lento, ma non troppo

Armonia

  • Deși Enescu folosește acorduri „aglomerate”, de fapt cea mai mare parte din sunetele acestor acorduri sunt dublate.

  • Evită disonanțele șocante.

Plurimelodia

Tipurile preferate:

  • polifonia liniară ne-imitativă

  • heterofonia

  • simfonismul

Sonata nr. 2 pentru pian și vioară (1899)

  1. Assez mouvemente

  2. Tranquilement

  3. Vif

Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste, OP. 33 (1954) - ultima lucrare definitivată a compozitorului

  1. Molto moderato un poco maestoso

  2. Allegretto molto moderato

  3. Adagio – Allegro molto moderato

Determinați în lucrările audiate tipuri de plurimelodie (sintactice)!

Formele muzicale

  • sinteze între 2 sau mai multe forme tradiționale

  • caracter ne-îngrădit, liber, asimetric

Genuri

  • Tradiționale, de tip neoclasic: suita, sonata, simfonia, cvartetul

  • Romantice – liedul, poemul simfonic, opera – cu trimiteri spre tragedia greacă antică

  • De școală națională - rapsodia, suita cu specific folcloric (ex. Impresii din copilărie)

Estetica enesciană – orientări:

  • folclorică

  • neoclasică

  • romantică târzie

  • impresionistă

  • de sinteză

Aceste orientări stilistice apar pe parcursul creației enesciene oarecum cronologic, dar și concomitent, în discursuri de sinteză.

Octetul de coarde op. 7 (1900)

  1. Très modéré -

  2. Même temps (pause) -

  3. Très fougueux - moins vite - 1er mouvement - moins vite - Lentement - Plus animé -

  4. Mouvement de valse bien rythmée

Șapte cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15 (1907-1908), versiune pentru voce și chitară

Clément Marot: poet renascentist francez (1496-1544)

Suita nr. 1 pentru pian în sol minor, op. 3 „în stil vechi” (1897)

  1. Prelude

  2. Fugue

  3. Adagio

  4. Finale

și

Suita nr. 2 pentru pian, op. 10 (1903)

  1. Toccata

  2. Sarabande

  3. Pavane

  4. Bourrée

Sonata nr. 3 pentru pian și vioară (1926). Interpreți: Dinu Lipatti (pian), George Enescu (vioară). Înregistrare din 1943

  1. Moderato malinconico

  2. Andante sostenuto e misterioso

  3. Allegro con brio, ma non troppo mosso

Cvartetul de coarde op. 22 nr. 2 p.III (1950-51, penultima creație enesciană definitivată)

  1. Molto moderato

  2. Andante molto sostenuto ed espressivo

  3. Allegretto non troppo mosso

  4. Con moto - Molto moderato, energico

Interpreți: Cvartetul Voces (23 oct. 2007, Festivalul Muzicii Românești, ed. XI)

Suita nr. 3 (Sătească) pentru orchestră (1938) - Dansuri țărănești

  1. Renouveau champêtre / Primăvară pe câmp

  2. Gamins en plein air / Copii în aer liber (5'08”)

  3. La vieille maison de l’enfance, au soleil couchant; Pâtre; Oiseaux migrateurs et corbeaux; Cloches vespérales / Vechea casă a copilăriei în asfințit; Păstor; Păsări călătoare; Clopote de seară (8'05”)

  4. Rivière sous la lune / Pârâu sub lună (16'55”)

  5. Danses rustiques / Dansuri țărănești (20'17”)

Suita Impresii din copilărie, pentru vioară și pian, op. 28 (1938)

  • Lăutarul

  • Bătrânul cerșetor

  • Pârâiașul din fundul grădinii

  • Pasărea în colivie şi cucul din perete

  • Cântec de leagăn

  • Clarul de lună

  • Greier

  • Vântul în horn

  • Furtuna în noapte

  • Răsăritul soarelui

Sinfonia concertanta pentru violoncel și orchestră op. 8 (1901)

  1. Assez lent

  2. Majestueux

  3. Plus vite

Dixtuor pentru suflători (1906)

  1. Doucement mouvementé (Ușor mișcat)

  2. Modérément - Vivement (Moderat - Vivace)

  3. Allégrement, mais pas trop vif (Allegro, meno mosso)

Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste, op. 33 (1954)

(fl, ob, corn eng, cl, fg, corn, trp, vl, vla, vcl, cb, pian)

  1. Molto moderato, un poco maestoso

  2. Allegretto molto moderato (scherzo & temă cu var.)

  3. Adagio

  4. Allegro molto moderato