Curs 23.Compozitori români din secolul 20

Dan Dediu despre muzica românească

Muzica spectrală

Introducere

Muzica de cameră - orientări stilistice

Creația corală

Genuri muzicale scenice

Influențe

Muzica simfonică

Sigismund Toduță

Paul Constantinescu

Mihail Jora

Paul Constantinescu, 1909-1963

1909. Paul Constantinescu s-a născut la Ploiești.

1928-1933. Studii la Conservatorul din București, cu Alfonso Castaldi, Constantin Brăiloiu, George Breazul,

Dimitrie Cuclin, Mihail Jora – compoziție

1934-1935. Studii la Viena

1927-1934. Violonist și dirijor la Ploiești

1937-1941. Profesor de armonie, contrapunct și compoziție religioasă la Academia de muzică religioasă din

București

1932, 1938. Este distins cu Premiul de compoziție George Enescu

1963. A murit la București.

Creația lui Paul Constantinescu

muzică de teatru
- - Opera O noapte furtunoasă, 1934 (rev. 1950)
  - Baletul Nunta în Carpați, 1938
muzică vocal-simfonică
- - 1946-1948. Oratoriul bizantin de Paști Patimile și Învierea Domnului
  - 1947. Oratoriul bizantin de Crăciun Nașterea Domnului
muz. simfonică: Simfonietta, Simfonia ploieșteană, Concertul pentru orchestră
concerte pentru: pian, violoncel, vioară, harpă, Triplu (pian, vioară, violoncel)
muzică la filmele:
- - O noapte furtunoasă (1943), O scrisoare pierdută (1953), Moara cu noroc (1957)
muzică corală:
- - 1952. Balada Miorița pentru cor a cappella;
  - 1953-1954. 4 Madrigale pe versuri de M. Eminescu
muzică de cameră: Trio de coarde Două studii în stil bizantin (vioară, viola, violoncel, 1929)
lieduri

Trăsături stilistice

Paul Constantinescu a realizat sinteze stilistice între:

limbajul european neoclasic,
folclorul românesc (urban și sătesc),
muzica psaltică românească

În raport cu folclorul muzical și cu muzica psaltică folosește citatul, creația în stil, stilizare.

Este primul compozitor care reușește o adaptare a piesei lui Caragiale, O noapte furtunoasă, la genul de operă.

În partitura operei se întâlnește ambianța pestriță a mahalalei bucureștene, de la cântecele de lume amintind de Anton Pann, la dialogul recitativic dintre Titircă și Ipingescu, evocările folclorice ale lui Spiridon, frânturile de romanță și vals ale Ziței și Vetei ș.a.m.d.

Paul Constantinescu este primul român care creează o adaptare a muzicii de tip bizantin la genuri tradiționale europene – ex. oratoriul baroc-clasic

Condacul Nașterii din Oratoriul Bizantin de Crăciun

inspirat de Teodosie Stupcanu (dr.)

Teodosie Stupcanu, Condacul Nașterii

O noapte furtunoasă, operă buffa în două acte. Libretul de Paul Constantinescu după piesa lui Ion Luca Caragiale (1934, revizuit în 1950)

Gheorghe Roşu (Jupân Dumitrache), Nicolae Urziceanu (Nae Ipingescu), Florin Diaconescu (Chiriac), Liliana Nichiteanu (Spiridon), Ştefan Lascu (Rică Venturiano), Thea Rămurescu (Veta) & Irina Săndulescu (Ziţa) - Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române (Bucharest National Radio Symphony Orchestra), conducted by Cristian Mandeal

Miorița

Balada corală Miorița a fost compusă în anul 1952, pe versurile publicate în 1852, de Vasile Alecsandri, combinate pe alocuri cu cele din colecția Gheorghe Fira (Ștefănești‑Vâlcea).

În mod diferit de procedeele folosite de Bartók în abordarea folclorului (stilizare, cu precădere), Paul Constantinescu apelează (nu numai aici, ci și în alte creații ale sale) la citat și la creație în stil popular.

În lucrare sunt citate trei variante melodice de baladă sau colindă:

Prima a fost găsită de compozitor în arhiva Institutului de Folclor, zona Sibiu‑Rășinari.

A doua temă a fost preluată din Monografia comunei Belinț, întocmită de Sabin Drăgoi și publicată în 1942 (colindă): descrierea Mioriței – lanț de fraze muzicale cu elemente de unitate metro-ritmică (2+3+3) și diversitate melodică. Această temă este asimetrică, atât melodic cât și ritmic, în micro‑ și în macrostructura ei.

A treia temă apare în volumul Cântecul popular românesc (studiu introductiv). O nuntă păgână în comuna Lupșanii, jud. Ialomița, publicat în 1930 de Mihail Vulpescu. Tema constituie o foarte interesantă sinteză între simetrie și asimetrie, sub aspect melodic, ritmic și formal.

Doina oltenească