Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
satul Greci - Drumul Grecilor - gura Văii Cozluc - Şaua Secaru - La Pârlitură - Vârful Moroianu - Vârful Ţuţuiatu - Şaua Ţuţuiatu - Valea Morsu - satul Greci (circa 8 ore, cu popasuri)
In centrul satului Greci sunt marcate directiile spre cateva dintre traseele care duc pe culmea principala a Macinului: triunghi albastru spre est; pentru Varful Tutuiatu (pe el ne vom intoarce), triunghi rosu; punct rosu spre sud. Le urmam pe acestea din urma. Ne vor scoate intr-un sfert de ora la marginea satului, de unde urmeaza traversarea unei vaste depresiuni acoperite cu pasune. Un drum de pamant, numit “al Grecilor”, se va bifurca dupa cateva sute de metri, dar cele doua brate vor continua in aceeasi directie; cel din stanga, pentru care optam, este mai aproape de culmea Macinului.
La un kilometru de la parasirea satului se afla doua panouri care ne informeaza ca triunghiul rosu realizeaza un traseu, numit “cu drum”, care traverseaza culmea pentru a ajunge la Nifon. Continuam pe drumul din depresiune inca 3 km, trecand in acest timp pe langa vreo doua stani, traversand doua palcuri de padure pana ce drumul se va inscrie spre stanga, pe Valea larga a Cozlucului; reapare marcajul punct rosu (a nu se confunda cu patratele rosii care marcheaza perimetrul parcului national). La intrarea drumului in padure se gasesc alte panouri care descriu traseul marcat cu punct rosu. Urmam drumul si marcajul pana intr-o poiana unde se afla un canton silvic parasit si un izvor amenajat. Marcajul lasa drumul, care ramane fidel Vaii Cozlucului, alipindu-se unui drum de taf (tractor autoforestier) care pleaca initial spre dreapta, prin spatele cantonului, pentru a coti imediat spre stanga, intrand in padure in urcus pieptis. Iesim la... lumina pe o culme secundara acoperita de arbusti, printre care cresc tufe de bujori. Facem un cot larg pentru a ocoli o obarsie adanca, urcand spre culmea principala. Imediat dupa ce reincepem urcusul vom traversa o poiana marcata de prezenta catorva stanci, pentru ca dupa inca o portiune de urcus sa intersectam un alt drum de taf, perpendicular pe cel pe care urcam. Aici parasim traseul marcat luand-o spre stanga, pe noul drum. Ajungem la marginea unei mari poieni, loc numit La Parlitura.
Ne mentinem directia (nord-est) pana in celalalt capat al poienii, unde exista o trifurcare a drumului; alegem bratul din mijloc, care pastreaza directia nord-vest. Daca reusim sa nu pierdem aceasta directie, furati de alte drumuri intalnite in cale, vom debusa in drumul principal al culmii, hotar intre ocoale silvice, marcat cu H-uri rosii. In cea mai mare parte a traseului care urmeaza ne vor fi principala calauza. Teoretic drumul ar trebui sa fie marcat si turistic cu banda rosie. Iesim intr-un tarziu din padure pentru a traversa o poiana dominata de prezenta unui varf stancos, Moroianu.
Dupa inca un lung parcurs prin padure, timp in care vom intersecta traseul marcat cu triunghi rosu, apoi un altul marcat cu triunghi galben, dar nesemnalat in ghidurile cunoscute, trecem printr-o noua poiana, acoperita de pasune, pentru ca imediat ce reintram in padure sa urmeze o intersectie importanta. Cum H-urile sunt undeva in stanga noastra, vom alege bratul stang pentru a le reintalni. Curand drumul coboara ceva mai accentuat pana intr-o sa unde vom avea surpriza sa observam pe un copac o straveche banda rosie, un stalp cu sageti indicatoare care precizeaza directia spre Cheia (in Valea Luncavitei) si, cel mai important, marcajul banda albastra, care vine de pe Varful Tutuiatu si duce la Cheia. Fireste, vom renunta la drumul de culme si vom merge spre dreapta, in urcus si in urmarirea benzilor albastre. Ajungem curand intr-o sa, intre Varful Ghinaltu, in stanga si Tutuiatu, in dreapta, deasupra unei uriase cariere dezafectate. Asa cum am spus, din cauza cetii n-am mai urcat pe Tutuiatu (un sfert de ora ar fi fost suficient sa ajungem in varf) ci pe Ghinaltu; din saua dintre cele doua varfuri am coborat pe drumul de cariera ale carui serpentine pot fi cu usurinta scurtcircuitate reducand astfel considerabil timpul de coborare pana la islazul de pe Valea Morsu aflat la marginea satului Greci.
22 Iesim din satul Greci...
23 ...in larga depresiune a... Grecilor. Sub dealul din stanga, marcata de doua panouri cu harti si explicatii, se afla intrarea in traseul marcat cu triunghi rosu, care traverseaza culmea, ajungand la Nifon.
24 Pitorescul Drumului Grecilor consta in alternanta peisajelor: pe de o parte, umerii stancosi ai Culmii Macinului, ...
25 ...pe de alta parte, padurile ciudate din depresiune.
26 Gura Vaii Cozluc.
27 Poiana cu canton (loc bun de campare, cu izvor amenajat), de unde marcajul paraseste Valea Cozluc prin spatele cantonului.
28 In Saua Secarului.
29 Prin straniile paduri ale Macinului.
30 (Dominic Csudor) Idem.
31 Sub Varful Moroianu (434 m).
32 Pe Varful Ghinaltu (442 m).
33 Valea Morsu si satul Greci vazute de pe Ghinaltu.