Avenul de la Colţii Ţapului, cea mai adâncă peşteră din Munţii Bucegi

De la stână, orientându-ne spre vest, urcăm în 15-20 minute - pe poteci ciobăneşti la început, apoi pe pajiştile cu iarbă dintre jnepeni - în versantul drept al văii seci care ajunge în Horoaba imediat aval de stână. La aproximativ 2000 metri altitudine, chiar sub întinderea de jneapăn greu dar nu imposibil de străbătut care ne separă de poteca turistică marcată cu bandă roşie, sosim brusc pe marginea gurii avenului (imagini 10, 11). Ea se află pe o mică terasă relativ orizontală. Prima semnalare scrisă a avenului a fost făcută, după cunoştinţele noastre, în 1989, în Buletinul informativ 4 (13) al Comisiei Centrale de Speologie, de Cercul Hades din Ploieşti. 

Descriere 

Primul puţ (vezi hărţile 12, 13) are o verticală perfectă de 18,4 metri şi o mică platformă orizontală la baza ei. Avenul continuă cu o pantă care la cota -22,4 metri devine mult mai abruptă şi se sfârşeşte la cota -36 metri unde debuşează într-un puţ cu dimensiuni de aproximativ 10 x 7 metri, în care se coboară 29,7 metri pe o verticală absolută.

Se ajunge astfel la cota -65,7 metri, pe o platformă cu zăpadă, mărginită de un bolovan de mari dimensiuni, încastrat. Trecând peste zăpadă şi printre bolovani şi perete ajungem pe buza puţului final al cavităţii, puţ cu verticală de 12,7 metri; în faţa noastră, spre vest, se deschide la un nivel inferior o galerie care are între pereţi un alt imens bolovan încastrat. La capătul ei (cota -73,7 metri) se deschid printre bolovani şi pereţi de stâncă un puţ impenetrabil de aproximativ 5 m şi un horn de 20 metri.

Coborând verticala de 12,7 metri a ultimului puţ ajungem într-un spaţiu relativ strâmt, cu podea din bolovani. Coborâm panta de câţiva metri lungime şi ajungem la cota minimă a avenului: -79,9 metri. Dezvoltarea golului este de 162,8 metri.

La urcare, când mai avem aproximativ 10 metri de suit din puţul 2 (cota -46 metri), zărim în dreapta (cum stăm cu faţa la peretele pe care avansăm) o mică platformă pe care o putem atinge printr-un balans uşor. Din acest punct, prin escaladă liberă, destul de dificilă, se poate ajunge pe o altă platformă (cota -40,3 metri). Aici ne-a atras o fereastră văzută de pe buza puţului 2 (cota -36 metri). De pe platformă urcăm aproximativ 1,5 metri pe un prag vertical, trecem prin fereastră şi coborâm până la cota -45,3 metri, unde se deschid trei puţuri. Două se înfundă după aproximativ 4 metri adâncime iar al treilea coboară cu o pantă de aproximativ 45 grade şi debuşează printr-o săritoare de 13 metri pe platforma de la cota -65,7 metri. 

Echiparea avenului 

Un pâlc de jneapăn situat la aproximativ 6 metri de intrare asigură un prim amaraj pentru o coardă de 40 metri. Imediat sub buza puţului am plantat un piton cu expansiune, pentru fracţionare. Pentru a putea utiliza acest piton ca şi toate celelalte din aven sunt necesare urechi, şaibe şi piuliţe pentru filet de 8 mm.

La cota -22,4 metri, unde există o platformă minusculă care facilitează trecerea fracţionării, este plantat un alt piton cu expansiune. De aici, pe o coardă de 20 metri se ajunge la cota -36 metri, unde o altă platformă foarte mică uşureză trecerea unei fracţionări la un nou piton cu expansiune. De acesta legăm o coardă de 35 metri care ne conduce la cota -65,7 metri. Un piton cu expansiune şi un piton de fisură asigură amarajul pentru o altă coardă de 20 metri, pe care ajungem la fundul avenului (cota -79,9 metri).

Escalada la platforma de la cota -40,3 metri este uşurată pe prima porţiune de o bucată de cordelină, dar starea ei nu e sigură şi plantarea unor pitoane ar fi utilă pentru rapel. Deasupra există plantat un piton cu expansiune, cu ureche montată, dar este necesară o coardă de 60 metri, care se pune în două pentru a putea fi recuperată.

La tura de explorare au mai participat: Emilia Marinescu, Traian Prundeanu, Laurenţiu Marin.