Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Canion, babe la Podul Dâmboviței

4 De la nivelul cetatii Oratiei, vedere spre causul in care se afla localitatea Podul Dambovitei. foto: Ica Giurgiu

5 Din perimetrul localitatii Podul Dambovitei, de langa muzeul Everac (vezi harta 3), privim spre bordura nordica a depresiunii.

In zona comunei Podul Dambovitei (imaginea 4), cam la jumatatea distantei dintre localitatile Moieciu (la nord, imaginea 3) si Rucar (la sud) sunt cai de patrundere spre cunoscutele Chei ale Dambovitei si Dambovicioarei; iar versanti de piatra (ca in imaginea 5, de exemplu), mai mult sau mai putin vizibili de sub haina vegetatiei, inconjura causul in care este centrul comunei.

Pentru bazinul Vaii Oratii, acolo unde se afla cetatea si Canionul Oratii, singurele reprezentari cartografice apropiate de realitatea din teren se pare ca sunt: harta topografica L-35-87-C, sectoarele b si d (harta 1); harta turistica 20 de trasee in Piatra Craiului sud, de Nae Popescu si Christel Berbec (vezi extras in imaginea 3); harta Piatra Craiului, de Danut Calin si Ica Giurgiu, aparuta in revista Drumetie in Romania, nr. 1, 2004 (vezi extras in imaginea 2).

Cetatea Orăţii

Se afla in imediata apropiere a soselei care urca din Podul Dambovitei spre Moieciu (vezi hartile 1 si 3), la o curba a drumului, acolo unde exista un fir asfaltat care dubleaza soseaua, pentru parcare, despartit de drumul principal printr-un parapet de zid inalt de circa 50 de centimetri. Altimetrul ne-a aratat 950 metri la parcare si 920 metri altitudine absoluta la cetatea Oratii (imaginile 6 si 7). De la parcare pana la cetatea Oratii se fac, lejer, 5-10 minute.

Pe www.patzinakia.ro am gasit un material interesant si amplu despre cetate, semnat de Valentin Salageanu, text din care va prezentam mai jos un extras (pe site-ul respectiv veti avea placerea sa descoperiti si o lista larga de bibliografie dar si istoricul altor cetati, grupat sub titlul Arhitectura militara pe teritoriul Tarii Romanesti si al Dobrogei, secolele XIII-XVI).

6 Din parcarea de pe soseaua Podul Dambovitei (stanga) - Moieciu (dreapta) vedem cetatea Oratii (si valea cu chei adanci care o inconjoara pe la nord si vest). In fundal, culmile inzapezite ale Masivului Iezer.

7 Cetatea Orății, văzută dinspre est.

“Data la care este construita Oratia este necunoscuta. Bazandu-ne insa atat pe materialul arheologic gasit cat si pe documente si contextul istoric, putem incadra ridicarea cetatii in a doua jumatate a secolului al XIV-lea.

Cetatea strajuia drumul ce lega Campulungul de Brasov (vezi imaginile 5 si 26). Drumul trecea pe sub cetate, ocolind-o pe la vest si nord-vest, fiind partial sapat in stanca. In partea de sud si la est se afla sapat un sant lat de 10 m si adanc de 4 m. Cetatea este restransa ca intindere, latimea ei nedepasind 20 m.

In 1905 s-au observat urme ce ar indica extragerea pietrei folosita pentru constructie chiar din stanca pe care se afla cetatea si s-a apreciat inaltimea zidurilor la aproximativ 7 m. Portiunea sud-estica a incintei a fost singura ocupata de constructiile dependinte, cladite exclusiv din lemn dupa cum atesta urmele carbonizate si cenusa descoperite acolo.

Intrarea se afla pe latura sudica, la inaltimea de 1 m fata de stanca, si are deschiderea de 2 m. Pe aceasta portiune zidul de incinta este mai gros cu 0,8 m. La o data necunoscuta intrarea a fost astupata. In interior, in partea de nord-est, se gaseste cisterna, circulara, cu o adancime de 5,35 m si o latime de 3,40 m.”

Canionul Orăţii

De multi ani imi doream sa cotrobai prin cotloanele peretilor din imaginile 5 si 26; aceste momente au venit de abia pe 10 decembrie 2006.

Am coborat de la parcarea din sosea (950 metri altitudine) la cetate (920 metri altitudine) iar apoi, din dreptul peretelui ei nordic ne-am lasat in firul de vale imediat apropiat si am pornit-o spre avalul sau. Eram deja intre versanti pietrosi, de calcar, dar nu speram ca vom parcurge o succesiune de saritori atat de spectaculoasa; ma gandesc mai ales la urmele lasate de apa pe peretele stang geografic, la mare inaltime, in zona saritorii I (vezi schita 8), loc care din punct de vedere morfologic ne impune sa nu omitem formele din aceste chei atunci cand incercam sa construim in timp evolutia curgerii Raului Dambovita in bazinul sau superior.

8 Schita portiunii cu saritori din Cheile Oratii.

click aici pentru descărcarea schiţei la scară mare pentru Canionul Orăţii

9, 10 Chiar din spatele zidului nordic al cetatii, pornim pe Cheile Oratii, coborand mici praguri.

11 Saritoarea A, inalta de 2 metri (vezi si schita din imaginea 8).

14 Saritoarea B, 3 metri. Se observa urmele de sapare laterala in pereti.

15, 16 Aval de saritoarea C (3 metri) se afla o succesiune de marmite; vedere dinspre amonte (15) si dinspre aval (16). Versantii au zeci de metri inaltime.

17 Saritoarea E (2 metri).

Pe 80 metri diferenta de nivel, intre buza saritorii A (880 metri altitudine) si baza saritorii P (800 metri altitudine), sunt 16 trepte intre 2 si 7 metri. Pentru amarajele de la care am facut rapeluri am folosit puncte de ancorare naturale sau diverse tipuri de pitoane, in urechile carora am introdus bucati de coarda sau cordelina. O coarda de 40 metri a fost suficienta pentru a depasi obstacolele. Cum prin aceste chei curg ape temporare si inghetul este prezent uneori, este bine sa aveti rezervele potrivite pentru amaraje (pitoane, capete de coarda sau cordelina).

Schita realizata pentru tronsonul parcurs de noi reflecta distantele si denivelarile, dar nu si schimbarile de directie (unghiurile); valea pe care am strabatut-o are insa orientare generala nord-sud. Am gasit un singur amaraj artificial plasat de altcineva, pitonul de la baza saritorii H; descrierea pe care o aducem, insotita de imagini relevante, este insa o premiera absoluta.

18, 19 Saritoarea F (5 metri), vazuta dinspre amonte (18) si aval (19).

20 Saritoarea H (7 metri), lata de cativa metri la buza.

21, 22 Saritoarea I (7 metri), fotografiata dinspre amonte (21) si aval (22).

23 Emilia Marinescu a coborat la baza saritorii J (4 metri), de unde fotografiaza: Mircea Vladulescu este pe buza saritorii I (7 metri) iar Ica Giurgiu se afla pe buza saritorii J. Noi am prins saritorile fara apa.

24 Saritoarea M (6 metri), larga, lustruita, in panta.

Cand ajungem la baza saritorii M putem opta pentru necoborarea ultimelor doua saritori; de la baza saritorii M, pe malul drept geografic, o poteca pleaca pe la baza unor pereti interesanti catre gospodariile din aval, de unde putem urca la drumul feudal. Pe acest drum putem ajunge la cetatea Oratii; de-a lungul lui, pentru ca trece pe calcare, putem observa lapiezuri care au devenit fagas pentru rotile anticelor carute dar si zone in care piatra a fost roasa de rotile care au impovarat-o.

25 Saritorile O si P. Cand ajunge pe gresii, Canionul Oratii isi aplatizeaza panta si isi pierde caracterul alpin. La cativa zeci de metri in aval sunt primele gospodarii.

25a Saritorile O si P. Viitura de vara. Foto: Gheorghe Isac (Galati).

26 Iesirea aval din Canionul Oratii (in stanga lui, o alta portiune de chei, fara saritori sau obstacole, pe care am parcurs-o ulterior).

Babele de pe Valea Orăţii

Gresiile despre care am precizat (pe schita 8) ca apar la baza succesiunii de saritori - cascada se extind si inspre sud. In localitatea Podul Dambovitei ele lasa la vedere mai multe slefuiri interesante, unele modificate de interventia omului.

Pornim, chiar din soseaua principala Brasov - Campulung, din centrul asezarii Podul Dambovitei, pe strada Oratii. Dupa doar cateva sute de metri (acolo unde drumul se bifurca, catre stanga in panta mare ascendenta si isi lasa catre dreapta o ramificatie spre cursul Vaii Oratii) se afla pe stanga, intr-o curte, babele de pe Valea Orății, formate pe gresiile de care am vorbit (imaginile 27 si 28).