„Competiţie” pentru cea mai mare cascadă din România
Pod natural peste Cascada Mare din Valea Buda
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Cascadele mari din Valea Buda (imaginea 1) sunt situate pe versantul sudic al Munţilor Făgăraşului. Descrierea detaliată a accesului începe la https://sites.google.com/site/romanianatura18/home/carpatii-meridionali/fagarasului/valea-buda-acces-bun-spre-creasta-fagarasului. Apoi, în continuare, de la kilometrul 15,5 şi 1200 metri altitudine mergem până la cascade pe traseul 67bis (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-fagarasului-volumul-1 ).
1
După ce parcurgem drumul forestier de pe Valea Buda, la 0,7 kilometri amonte de confluenţa Buda - Izvorul Mircea se desprinde către stânga cum urcăm, către amontele Văii Buda, un drum forestier pe care putem avansa cu o maşină Dacia cam 2,8 kilometri (până la 1250 m altitudine), până când în stânga noastră apare stâna de pe Valea Buda (între stânele de pe Văile Buda şi Râiosu a existat, acum mulţi ani, potecă nemarcată, prin pădure).
Pe acelaşi mal cu stâna din Valea Buda, spre amonte de ea, un peisaj carstic alpin (poalele Muntelui Râiosu) se dezvoltă pe o suprafaţă importantă. La poalele lui se află o haldă de steril provenită de la o scurtă galerie de prospecţiune.
Continuăm spre amontele Văii Buda, pe drumul industrial; când acesta trece apa, pe marginea podului de beton este conturul unui triunghi de marcaj, singurul de pe parcursul nostru. Aproximativ o oră ne trebuie pentru a ajunge de aici la capătul acestui drum, aflat pe malul stâng geografic al Văii Buda (trecem mai întâi pe lângă resturile construcţiilor industriale care au fost aici şi apoi pe sub Cascada Mare a Budei - cu pod natural spre partea ei superioară; vezi imaginile 841, 842, 843, 843.1, 844 de la https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-meridionali/fagarasului/ghidul-muntii-fagarasului-volumul-2).
Ca să câştigăm în continuare altitudine trebuie să alegem una dintre potecile sau prispele de pe malul stâng geografic al Cascadei Mari a Budei (imaginea 841, https://sites.google.com/site/romanianatura5/carpatii-meridionali/fagarasului/ghidul-muntii-fagarasului-volumul-2 ). Nu va fi greu să găsim calea cea mai scurtă/ convenabilă spre Lacul Buda; doar greutatea bagajului va determina cât de mult timp ne este necesar pe panta care de deasupra cascadei începe să se mai domolească. În timp ce suim, pe malul drept geografic al Budei sosesc izvoare dinspre interesantele căldări cu calcare care se află între Muntele Râiosu şi Lacul Buda (vezi traseul 64, la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-fagarasului-volumul-1).
Podul natural din partea superioară a Cascadei Mari din Valea Buda se vede mai bine în imaginea 2.
2
Se discută despre Cascada Scurtele din Munţii Godeanu că ar fi cea mai înaltă din România. O informaţie precisă ar trebui să adauge imediat, pentru orice cascadă mare (Scurtele, Buda sau oricare alta), următoarele repere: altitudinea punctului cel mai înalt al cascadei respective, altitudinea punctului de la baza cascadei, distanţa în plan orizontal dintre cele două puncte! De abia atunci lista de la va fi susţinută de valori comparabile.