Peşterile cu urşi din Munţii Făgăraşului, pe Ciortea şi Muşeteica

Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 


Două sunt descoperite până în prezent: Peştera 1 din Ciortea şi Peştera R1 din Muntele Muşeteica/ Valea Râiosu (harta şi ghidul masivului sunt la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/fagarasului ). Ambele pe versanţii sudici ai masivului. Aflate în apropierea unor bordeie ale celor care îngrijesc oile sterpe şi berbecii. Prima situată la 2286 metri altitudine, cealaltă la 2265 metri înălţime. Ambele au intrările pe versanţi abrupţi, unde doar oamenii obişnuiţi cu perspectivele montane pot ajunge în siguranţă. 

Peştera 1 din Ciortea 

Descoperită şi cartată, în iulie 1977, de Gabriel Silvăşanu şi Dan Nanu. 

1   Vedere de pe Muntele Budislavu. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea). Explicaţii: Ică Giurgiu (Bucureşti). 


2   Căldarea Lacului Budislavu. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Mihalce (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti). 


Din Şaua Avrig se urcă pe vechiul traseu de creastă, spre Ciortea 1 (imagini 1, 2); marcaj practic şters. Trecem de Turnu Lacului (2247 m) şi la 2280 metri altitudine facem la dreapta din traseu. Urmează o escaladă dificilă, pe o brână îngustă, pe o lungime de aproximativ 20 metri; la capătul ei ajungem la un mic loc cu iarbă, unde găsim deschiderea A a peşterii (1 metru lăţime, 1,5 metri înălţime; imaginea 3), situată la 2286 m altitudine. De aici avem o frumoasă perspectivă spre Lacul Budislavu.

Intrarea A, mai uşor accesibilă, duce la o galerie în care la descoperirea peşterii s-a găsit un culcuş de urs. Prin intrarea B se pătrunde mai dificil, printr-un puţ care debuşează într-o galerie ascendentă; spre capătul acesteia, în faţa unei săritori de 1 metru, este un horn de 2 metri care debuşează într-un culoar strâmt şi colţuros care comunică cu exteriorul prin intrarea C. De la baza intrării B, acolo unde pe perete apar scurgeri de apă, un scurt pasaj face joncţiune cu galeria care porneşte de la intrarea A; în capătul acesteia din urmă există un horn de 2,3 metri.
Peştera este formată în calcare cristaline cu intercalaţii de şisturi. 38 metri dezvoltare, denivelare 4 (-2 /+2) metri, extensie 13 metri, coeficient de ramificare 2,92.


La data descoperirii, cavitatea prelua recordul naţional de peşteră situată la cea mai mare altitudine în România, depăşind cei 2136 metri înălţime la care era anunţată deschiderea Peşterii din Bucşoiu (Peştera de pe Valea Pietrelor / Munţii Bucegi) de către Emilian Cristea şi Vasile Sencu (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/carpatii-meridionali/bucegi/muntii-bucegi-ghid-volumul-3-pestera-din-bucsoiu-valea-pietrelor-cu-recorduri-nationale ). Record naţional de altitudine pentru peşteri în calcare.

Peştera R1 din Muntele Muşeteica/ Valea Râiosu













4   Muntele Muşeteica, a cărui importanţă pentru carstul românesc a fost demonstrată de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti: https://sites.google.com/site/romanianatura33/home/evolutia-pesterilor-din-romania (văzut de pe drumul transfăgărăşan, de la 2000 metri altitudine). Foto: Ică Giurgiu. 

Peşterile, carstul şi speologia din Munţii Făgăraşului există în urma explorărilor făcute de Clubul „Emil Racoviţă” Bucureşti. Despre acestea, dar şi despre exploratori, puteţi afla, pe larg, la şi la.
5   Muşeteica, cu abruptul în care se află peştera unde nasc ursoaicele (vedere de pe Muntele Picuiata). Foto: Ică Giurgiu. 



Iată acum câteva informaţii despre o cavitate foarte importantă din masiv (imagini 4-9), situată sub creasta Muntelui Muşeteica (loc cu întinse şi neîntrerupte porţiuni cu calcare şi forme specifice dezvoltate pe calcare), la 2265 metri altitudine absolută, în abruptul bine vizibil în imaginile 5 şi 9.

Superbul Munte Muşeteica (2448/ 2442 metri) are panoramă remarcabilă peste aproape întregul lanţ al Munţilor Făgăraşului: https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-meridionali/fagarasului/museteica-vedere-ampla-asupra-muntilor-fagarasului. Pe Muşeteica impresionează la fiecare pas varietatea reliefului dezvoltat pe calcare dolomitice cristaline, aspectele glaciare şi postglaciare (vezi în detaliu geomorfologia zonei la ).

Toate datele despre explorările de aici şi participanţi sunt la . Peştera (vezi harta 7) are 104 metri dezvoltare şi 11,4 metri denivelare. Temperatura, vara, este de 2,5 grade Celsius. Această cavitate (şi arealul ei) ar putea fi un obiectiv ştiinţific deosebit, într-un parc turistic de interes mondial. Lupta pentru supremaţie dintre om şi urs (descrisă şi la https://sites.google.com/site/romanianatura42/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ion-care-stalcea-ursii-muntii-fagarasului ) are loc, intens, şi în aceste locuri. 


6   Intrarea în Peştera R1, pe unde pătrund târâş ursoaicele, spre sala unde vor naşte. Foto: Ică Giurgiu, Andi şi Magda Selischi. 




















7   Peştera R1, harta.




























8   Peştera R1, sala cu gropile de gestaţie ale ursoaicelor. Degeaba am investit în a duce paleontologi la faţa locului; nu au fost în stare să ne comunice rezultatele. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Mugurel Mocanu. 









9 Imagine luată de sub Vâful Moldoveanu, de la aproximativ 1800 metri altitudine. Foto: Ică Giurgiu. 

De la confluenţa apei Râiosu cu Valea Buda, 1130 metri altitudine (vezi descrierea traseului de acces la ) trecem puntea peste Râul Buda şi imediat găsim capătul potecii (amenajată şi întreţinută de ciobani) care urcă, pe lângă apa Râiosu, până la stâna (adăpost foarte bun şi pe timp de iarnă) aflată la 1500 metri altitudine. 
Atunci când zăpada nu acoperă locurile, ne dăm imediat seama că am ajuns într-un perimetru care nu seamănă deloc cu restul masivului: calcarele şi dolomitele apar la suprafaţă pe arii extinse, sub o varietate de forme, de la foarte mici la foarte mari: lapiezuri, pereţi, grohotişuri, canioane, doline. Harta detaliată a locurilor, construită de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, se află la .
Privirile se vor duce iscoditoare (imagini 5, 9) până pe stăpânul locurilor, excepţionalul munte Muşeteica.
La dreapta noastră cum urcăm de la stână se află Culmea Râiosu I - Râiosu II (imaginea 5) (de pe ea se poate ajunge până pe creasta principală a Făgăraşului, pe o custură foarte dificilă, alpină, de străbătut numai pe vreme perfect favorabilă).
Sus, pe Valea Râiosu, aproape de lacul temporar de aici, la 2265 metri altitudine se găseşte peştera (imagini 6, 8) în care ursoaicele vin să nască.

Din păcate, proiecte în care s-au consumat nejustificat enorme fonduri europene difuzează informaţii neconforme cu realitatea (!) despre aceste locuri: https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-meridionali/fagarasului/alte-milioane-de-euro-furate-pentru-denigrarea-romaniei. Mai mult, se inventează relief (!): https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-meridionali/fagarasului/lac-nou-pe-creasta-de-interes-mondial-muntii-fagarasului