Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Malul stâng
De sub podul de cale ferată privim spre înapoi (foto 1). Râul curge destul de leneş aici deoarece podul ţine loc şi de un mic baraj. Imediat cum trecem de podul de cale ferată vedem cum a fost construit pentru a ţine piept râului care, uneori este foarte „nervos” aici (foto 2, 3).
1
2
3
Traversăm o mică pădure de foioase şi în câteva sute de metri ajungem la podul rutier peste care trece drumul 209D care face legătură între satul Dărmăneşti, aflat pe malul stâng al Râului Suceava şi satul Costâna, aflat pe malul drept. Urcăm pe pod şi de la mijlocul lui privim mai întâi spre amonte. Iată, la o diferenţă de 6 luni, aceeaşi porţiune de râu (imaginea 4, în decembrie 2014 cu ocazia parcurgerii unei porţiuni de pe malul drept al râului şi imaginea 5, la începutul lui iunie 2015).
4
5
Spre aval, imaginea 6 este făcută în noiembrie 2014 şi imaginea 7 în iunie 2015.
6
7
Coborâm de pe podul rutier spre malul apei şi trecem pe lângă o porţiune cu stuf foarte înalt, ocolind un pâlc de sălcii foarte dese. Apoi ajungem din nou pe malul apei de unde privim spre înapoi (foto 9). Apa curge din nou liniştit. Spre aval, prin ceţurile după amiezii se văd braţele secundare ale râului (foto 11).
9
11
Mai încolo parcurgem o porţiune de plajă cu mult pietriş; pe mal se vede o pădure cu copaci de luncă (foto 12). Ne apropiem de acea pădurice dar trebuie să ne abatem spre stânga deoarece întâlnim o mică porţiune mlăştinoasă (foto 13). Întâlnim un mic izvor, colorat probabil de la mineralele pe care le dizolvă apa spre ieşirea din pământ (foto 14).
12
13
14
Urcăm pe malul înalt din stânga râului şi continuăm înaintarea pe un drumeag. Apa curge ceva mai volburos deoarece albia se îngustează (foto 16). Pe partea dreaptă a râului se află Dealul Costâna, pe care se văd alunecări de teren (foto 17). Drumeagul nostru merge paralel cu râul (foto 18).
16
17
18
Ajungem la micul Pârâu Hătnuţa (foto 19), pe care îl traversăm. Pentru a continua înaintarea ne abatem câteva zeci de metri spre stânga de la malul Râului Suceava, deoarece urmeză o porţiune mlăştinoasă şi cu mult stuf. Observăm un drumeag şi un dig înalt, foarte lung, Spre dig ne abatem. Înainte de a urca pe dig, prin pământul de pe marginea drumeagului, un păianjen (foto 20).
19
20
Din loc în loc ne apropiem de malul apei (foto 21). Râul curge foarte domol şi se măreşte considerabil ca volum, semn că undeva în aval este un baraj iar porţiunea pe care am întâlnit-o seamănă cu un lac. Urcăm pe dig şi parcurgem câteva sute de metri apoi coborâm iar spre albia râului. Găsim stuf mult. La finele lui noiembrie, spre mal, apa era îngheţată (foto 23). Prin digul pe care ne deplasăm se văd foarte des găuri de rozătoare mici. Iată cum arată râul prin această porţiune, privit de pe dig (foto 25).
21
23
25
Bănuiala că undeva în aval se află un baraj se dovedeşte adevărată, urmează o porţiune de dig betonată (foto 26) şi imediat întâlnim barajul de la Mihoveni, construit pentru a alimenta cu apă potabilă oraşul Suceava, faţă de care suntem foarte aproape. Imediat după baraj trecem peste Pârâul Pătrăuţeanca, peste care am mai trecut pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/rezervatii-arboricole-la-patrauti-si-calinesti-cuparencu-casa-bunicilor-lui-eminescu-podisul-sucevei (foto 16). În imaginea 27 am surprins confluenţa acestui mic pârâu cu Suceava. Doar câteva sute de metri ne mai despart de marele viaduct peste Suceava.
26
27
Malul drept
După ce trecem pe sub podul de cale ferată privim interesantele amenajări hidrotehnice din preajma sa (foto 28) şi găsim un drumeag care ne conduce în 200 m spre podul rutier. Traversăm drumul 209D şi trecem printr-o mică pădure de pini (foto 30).
28
30
Vara cresc multe flori de rochiţa rândunicii (foto 31). Spre aval ne atrage atenţia o porţiune cu mici stânci cu forme interesante (foto 32). De acolo privim spre înapoi. În imaginea 33 se vede şi podul rutier de care ne-am îndepărtat.
31
32
33
Continuăm înaintarea de-a lungul râului (foto 34). O piatră izolată atrage atenţia prin formă (foto 35); un nagâţ face gălăgie mare (foto 36).
34
35
36
Spre dreapta, în sensul de mers, se văd Dealul Costâna şi câteva case din sat (foto 37). După câteva sute de metri întâlnim câteva bălţi cu stufăriş (foto 38). Malul drept devine din ce în ce mai înalt şi mai abrupt (foto 39). La un cot observăm din nou forţa apei care a ros constant din mal (foto 40).
37
38
39
40
Mai la vale trecem peste un mic curs, Pârâul Ilişeşti. În imaginea 41 am surprins confluenţa acestuia cu Suceava. Spre amonte acesta arată ca în imaginea 42. Tot în albia acestui pârâu am văzut şi pietre rotunjite (foto 43).
41
42
43
Continuăm deplasarea şi urcăm pe pantele ceva mai abrupte ale dealului din dreapta noastră (foto 44). Ascuns bine privirilor se află un mic lac care are scurgere spre râu (foto 45).
44
45
Pe malul acestui lac, mai spre pădure, erau multe berze (foto 46). Din vecinătatea lacului privim spre înapoi (foto 47) apoi continuăm înaintarea.
46
47
Dealul Costâna are multe râpe destul de abrupte şi văioage cu mici abrupturi (foto 48). Coborâm înapoi spre albia râului (foto 49) şi întâlnim câţiva trovanţi (foto 50).
48
49
50
În faţă se văd din nou maluri mai abrupte (foto 51). Pe malul stâng se vede mica porţiune de pădure (foto 52) iar lângă noi malul este cu mult mâl şi e periculos să ne apropiem prea mult de el (foto 53).
51
52
53
Imediat râul se desparte în mai multe braţe (foto 54). Suntem în zona în care pe malul opus am surprins păianjenul din imaginea 20. Urcăm pantele destul de mari ale malului ce se află în faţa noastră (foto 55) de unde putem admira râul dar şi satul Dărmăneşti, în depărtare (foto 56).
54
55
56
Râul formează câteva insule iar pe malul opus se vede digul peste care ne-am deplasat atunci când am parcurs malul stâng (foto 57). Foarte des întâlnim plante pufoase (foto 58).
57
58
Dealul din dreapta păstrează aceleaşi caracteristici, râpe adânci (foto 59). Suntem acum destul de aproape de barajul de la Mihoveni. De aceea râul este destul de lat fiind încetinit de baraj (foto 60).
59
60
Mergând pe mal, în aval, ajungem în dreptul satului Mihoveni. Găsim o porţiune îngrădită, grădini ale căror garduri din lemn coboară până în apa Sucevei. Trebuie să urcăm puţin pentru a le ocoli. Le depăşim prin partea lor superioară, prin zone mlăştinoase, cu stufăriş (foto 61) apoi coborâm din nou spre albia râului.
61
Ajungem în dreptul porţiunii betonate a digului, cea corespunzătoare fotografiei 26 (foto 62). Imediat depăşim barajul de la Mihoveni (foto 63).
62
63
Urcăm spre dreapta, o pantă destul de mare. Găsim un trovant (foto 64) iar ceva mai sus un cuib de trovanţi (foto 65).
64
65
Desigur „atracţia” zonei este marele viaduct peste râu (foto 66). Ajungem la capătul vestic al acestuia şi ne deplasăm până în mijlocul lui de unde privim spre amonte (foto 67) şi aval (foto 68).
66
67
Page updated
Google Sites
Report abuse