Pe Drumul Romanilor, în apropierea Pasului Tihuţa, Munţii Bârgău

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

În Munţii Bârgăului (vezi starea marcajelor şi descrieri de trasee la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-bargau-marcaje-trasee ), foarte aproape de Pasul Tihuţa (vezi panorame la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/bargau/ce-munti-admira-de-acasa-dracula ), se află interesantul Drum al Romanilor, pe care se poate face un traseu montan deosebit.

Originea drumului este controversată. Unii istorici spun că acest drum a fost construit de romani prin anul 260 în dorinţa de a se extinde imperiul către nord, spre Bucovina de azi. Alţi istorici spun că acest drum este mai recent şi a fost construit în timpul dominaţiei austro-ungare fiind de fapt un drum grăniceresc folosit apoi ca drum comercial. Se pare că acest drum a fost prelungit la porunca Mariei Tereza prin anul 1760.

Am pornit spre sfârşitul lui martie 2016 să parcurgem acest drum. Ca punct de plecare am ales capătul lui dinspre judeţul Bistriţa-Năsăud, aflat pe drumul E58 la 2 km amonte de punctul numit Valea Străjii, un grup de cabane turistice aflate la 3 km amonte de satul Mureşenii Bârgăului (vezi hartă la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-rasariteni/bargau/ce-munti-admira-de-acasa-dracula ), pe acelaşi drum E58 care trece prin Pasul Tihuţa şi face legătură între Bucovina şi Transilvania.

Dacă ne deplasăm în sensul amintit, deci dinspre Valea Străjii în amonte, către Piatra Fântânele, pe drumul E58, după 2 km, pe partea stângă vom observa intrarea pe Drumul Romanilor (foto 1). Pe o săgeată indicatoare citim durata şi vedem marcajul (foto 2). 


                                  1

                            2

Pe partea cealaltă a văii se vede un vârf impozant din Munţii Căliman, Măguriţa (1582 m) (foto 3).


                         3

Deja se văd dale din piatră (foto 4). În seara precedentă zilei în care am făcut traseul a nins destul de consistent prin nordul ţării şi s-a aşezat zăpadă de aproape 15 cm, strat care acoperă aproape în totalitate detaliile acestui drum. Undeva mai sus depăşim câteva stânci de mici dimensiuni care probabil au servit şi ca material de construcţie pentru drumul pe care îl străbatem (foto 5).


                            4

                                                                                                        5

Drumul urcă o pantă lină (foto 6) şi face şi câteva serpentine. În dreapta noastră se vede Dealul Ariilor, un  frumos vârf de 1547 m din Munţii Căliman (foto 7). 


                         6
                         7

Urcăm mai departe, marcajul punct roşu apare destul de des (foto 8). Pe alocuri putem vedea cum a fost construit drumul (foto 9). 


                         8

                                                                                                                         9

Trecem pe lângă poieni îngrădite (foto 10) şi avem vizibilitate spre ambele vârfuri menţionate anterior, din Munţii Căliman (foto 11). 


                    10
                                      11

Depăşim o intersecţie, drumul nostru fiind cel din dreapta în imaginea 12. De fapt trebuie să fim atenţi doar la marcaj. Ceva mai sus se vede în faţa noastră vârful pe care îl vom ocoli prin stânga sa în sensul de mers, Zimbroaia, înalt de 1346 m (foto 13).  Din nou peisajul dinspre Munţii Căliman atrage atenţia (foto 14).


                        12
                          13
                      14

Ajungem la o nouă intersecţie de trasee, marcată corespunzător (foto 15, 16). 


                            15

                         16

Admirăm împrejurimile apoi ne înscriem pe drumul din dreapta în sensul de urcuş, spre Dosul Zimbroaiei (foto 17). De aici avem vizibilitate şi spre nord unde zărim în depărtare Munţii Rodnei (foto 18).


                              17
                                     18

La câteva sute de metri zărim prin zăpada proaspăt depusă urme ce par să fie de lup (foto 19). Traseul este bine marcat (foto 20).


                          19

                                                                                                                                                                 20

De undeva de mai sus privim spre înapoi şi zărim un vârf frumos din Munţii Bârgăului, denumit de localnici Oala dar trecut pe hărţi ca Gogoaşa, înalt de 1605 m (foto 21). Cerul s-a mai degajat puţin şi privim iar spre Munţii Căliman (foto 22). 


                         21
                          22

Ajungem într-un loc deschis şi drumul face un cot spre stânga, în urcuş. Chiar dacă copacii se răresc marcajul apare acolo unde există posibilitatea (foto 23). Tot de aici privim şi frumoasa vale a Bârgăului, pe unde se coboară din Pasul Tihuţa spre oraşul Bistriţa (foto 24).


                          23
                                      24

Şi spre nord vizibilitatea este mai bună acum, Munţii Rodnei zărindu-se destul de bine (foto 25). Traseul urmeză curba de nivel. Suntem în Dosul Zimbroaiei (foto 26). Depăşim câteva izvoare (foto 27). 


                            25
                                  26

                                 27

Drumul începe să coboare uşor şi ajungem în vecinătatea unei gospodării izolate folosită probabil mai mult vara. Acolo este o adăpătoare care captează mai multe izvoare (foto 28). Drumul pare să fie destul de umblat şi conduce spre altă gospodărie, aflată ceva mai jos, spre stânga în imaginea 29.

                    
28

                                                                                                                                                      29

De aici traversăm o scurtă porţiune de pădure. Drumul este flancat de brazi acoperiţi de zăpadă (foto 30). Ceva mai jos găsim câteva bălţi pe marginea cărora zăpada s-a depus interesant (foto 31). 


                                 30

                                                                                                                      31

Apoi drumul se abate spre stânga, în coborâre domoală şi ieşim treptat din pădure. De unde avem vizibilitate privim din nou Vârful Zimbroaia (foto 32). Ajungem în vecinătatea unor gospodării, locuite, câinii latră cu putere la apropierea noastră (foto 33).


                                         32
                       33

Mai jos avem perspectivă spre zona înaltă a Munţilor Căliman (foto 34). Spre înapoi tot Vârful Zimbroaia domină peisajul (foto 35). 


                         34
                     35

Zăpada este topită pe alocuri şi putem zări textura drumului (foto 36). Spre dreapta noastră în sensul de coborâre este zona Pasului Tihuţa, cu pârtia de sky şi crucea din vârf, către stânga în imaginea 37. 


                                        36
                     37

Soarele începe să fie generos, luminează peisajul şi drumul (foto 38). Pe margine se zăreşte modul cum a fost construit (foto 39).


                       38

                                             39

Ajungem la intersecţia din imaginea 40. Drumul din dreapta imaginii coboară spre şoseaua asfaltată, E58. Noi vom urma drumul din stânga. Peisajul este magnific. Aşa arată spre înapoi (foto 41). 


                     40
                          41

Încă puţin şi ajungem la o şosea asfaltată care coboară chiar din Pasul Tihuţa şi duce spre satul Ciosa. Acolo găsim alte indicatoare (foto 42). Vom urma traseul spre dreapta faţă de sensul de mers, pe acest drum asfaltat (foto 43). Imediat cum ne-am înscris pe el privim spre înapoi. Am ajuns aici pe drumul din stânga din imaginea 44.


                                         42
                         43
                                          44

Drumul Romanilor continuă însă nu pe drumul pe care ne-am abătut spre Pasul Tihuţa ci dacă, în momentul în care ajungem la asfalt, ne abatem spre stânga cam 200 metri şi apoi spre dreapta, prin câteva zone particulare ale oamenilor din zonă şi ajunge în judeţul Suceava, la 3 km mai jos de Pasul Tihuţa, în zona Măgura. Deoarece zăpada nu ne permite să vedem acum detalii de teren vom urma mai departe marcajul şi drumul asfaltat spre Pasul Tihuţa.

Ne înscriem pe drumul asfaltat şi porivim spre nord-vest, către Muntii Bârgăului (foto 45). Porţiunea asfaltată este ceva mai scurtă de 2 km. Ne conduce exact în Pasul Tihuţa unde prima dată zărim indicatoarele rutiere din imaginea 46. 


                             45
                      
46

La intersecţia drumului pe care am ajuns în Pasul Tihuţa cu drumul E58 se află indicatorul din imaginea 47 şi marcajul turistic din imaginea 48. 


                                                                                                47
                                             48

Iată cum arată capătul drumului nostru fotografiat după ce am traversat drumul E58 şi ne-am deplasat câteva zeci de metri înspre castelul lui Dracula (foto 49). Capătului traseului turistic Drumul Romanilor se află printre cele două clădiri din stânga din imaginea 49. Undeva mai sus zărim punctul cel mai înalt din Pasul Tihuţa, marcat de o cruce aflată la 1201 m (foto 50).


                                49
                                     50

Din Pasul Tihuţa privim spre Muntii Bârgăului unde zărim spre stânga în imaginea 51 Vârful Zimbroaia şi în spatele său Vârful Gogoaşa.


                       51