De-a lungul Sucevei, de la Dorneşti la Milişăuţi, în Podişul Sucevei
Pe sub podul rutier din Dorneşti se află podul de cale ferată (foto 0). Este unul dintre primele poduri de cale ferată curbate de la noi din ţară. A fost construit iniţial din lemn iar calea ferată care trecea pe deasupra sa unea satul Dorneşti de oraşul Rădăuţi. Urme ale vechiului pod din lemn se mai văd şi azi. Calea ferată care uneşte cele două localităţi a devenit funcţiomală la 17 noiembrie 1889 când Bucovina era parte a Imperiului Austro-Ungar.
0
De pe podul de cale ferată privim Râul Suceava spre aval (foto 1) şi spre amonte, pe sub podul rutier, către locul pe unde am ajuns aici (foto 2). Pornim în continuare pe malul drept geografic. Traversăm un mic pâlc de pădure (foto 3).
1
2
3
În zonele unde râul a ros suficient din mal, copacii au căzut în apă (foto 4). La 100 m de poduri privim spre amonte (foto 5); iată un scurt film http://youtu.be/5Ct14QHOTR8 .
4
5
Depăşim apoi porţiuni de albie secate acum, acoperite de vegetaţie de luncă (foto 6). Pe malul apei, printre arbuşti mici şi deşi se mai găsesc arbori înalţi (foto 7). Treptat ne depărtăm de satul Dorneşti şi ajungem la un cot destul de mare (foto 8).
6
7
8
După el urmează o vastă porţiune cu prundiş iar apa se retrage mult spre partea stângă faţă de sensul de mers (foto 9). Uite o cioară (foto 10).
9
10
Câteva sute de metri în aval râul se desface în mai multe braţe generând chiar mici insule (foto 11). Malul este foarte bine conturat. Se observă cam 25 cm de pământ fertil iar dedesubt apar prundişurile (foto 12). Întâlnim foarte des pin (foto 13).
11
12
13
Undeva mai la vale, într-o altă mică pădurice, surprindem o presură galbenă (foto 14). Râul curge ceva mai furios (foto 15) şi roade cu putere un alt mal (foto 16).
14
15
16
Întâlnim câţiva mesteceni (foto 17). Pădurea se îndeseşte iar un copac parcă este învelit cu încă un strat de lemn (foto 18). Apar din loc în loc alunecări de teren, mici terase unde pământul este lăsat (foto 19).
17
18
19
Copacii de pe malul râului în acest sector au bogăţie de licheni pe trunchiuri şi crengi (foto 20). Ieşim mai departe într-un frumos loc deschis, cu iarbă, unde râul face un imens cot (foto 21). Se vede cum şerpuieşte pe la poalele dealului din dreapta noastră (foto 22). Privim spre înapoi (foto 23).
20
21
22
23
Ceva mai la vale apar stânci în apă, întinse, erodate (foto 24). Ne apropiem de Satu-Mare. În stânga noastră se vede o eoliană de pe dealul de la Grăniceşti (foto 25). Ajungem la podul rutier dintre localităţile Satu-Mare şi Ţibeni, pod peste care am trecut în călătoria spre Rezervaţia Zamostea Luncă (https://sites.google.com/site/romanianatura48/home/podisul-moldovei/podisul-sucevei/zamostea-rezervatie-intre-raurile-suceava-si-siret ). Aici, de la acest pod, Râul Suceava are parte de o schimbare de curs. S-au făcut acum mulţi ani în urmă lucrări hidrotehnice şi s-a construit un canal care conduce o foarte mare parte din debitul râului spre o microcentrală aflată la 2 km în aval. În imaginea 26 se vede acel canal.
24
25
26
Noi vom urma cursul vechi, natural, al râului. Imediat cum am trecut de pod găsim câteva ciuperci (foto 27). Râul e aşa de mic aici încât în perioadele mai secetoase poate fi trecut cu uşurinţă cu piciorul (foto 28).
27
28
Are un curs foarte liniştit deoarece partea cea mai mare este deviată prin canalul amintit (foto 29). Ceva mai la vale, în dreptul ultimelor case de la capătul sudic al satului Satu-Mare, Suceava mai primeşte un afluent. Este Suha, un râu destul de poluat. În imaginea 30 am surprins confluenţa celor două râuri, Suha este cel din stânga iar Suceava în dreapta.
29
30
Cu noile forţe Râul Suceava curge mai departe. La câteva sute de metri un trunchi al unui copac căzut în apă seamănă cu spinarea unui crocodil (foto 31). Apoi apa se avântă printre maluri ceva mai înalte pe ambele părţi (foto 32). Găsim şi porţiuni de plaje întinse cu nisip şi pietriş (foto 33).
31
32
33
Pe alocuri izvoare laterale, noroioase, alimentează râul (foto 34). În locurile pe unde a trecut apa primăvara, când apele erau umflate, acum acestea s-au retras în albia principală, pământul s-a uscat şi a crăpat (foto 35).
34
35
Mai parcurgem câteva sute de metri şi exact când credeam că râul scăpat din strânsoarea dealurilor şi ajunge într-o zonă deschisă, domoală, avem surpriza să vedem o interesantă formaţiune stâncoasă, ca o alee formată din dale imense de piatră, care traversează râul (foto 36). După ce Suceava trece de aceste pietre urmează o porţiune liniştită unde apa curge lin formând chiar şi mici insule (foto 37).
36
37
Nu departe de aici trecem pe la confluenţa Sucevei cu Râul Suceviţa, descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura48/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita-de-la-izvoare-la-confluenta-muntii-obcina-mare/de-la-radauti-la-confluenta-cu-suceava . În imaginea 38 Suceava este în dreapta imaginii iar toate braţele din partea stângă sunt ale Suceviţei. Mergem în continuare, iată o codobatură (foto 39).
38
39
Râul trece apoi peste pietre mai mari (foto 40) şi din nou întâlnim porţiuni laterale pe unde nu mai curge apa şi care se usucă încet (foto 41). Râul este dirijat pe o albie rectilinie (foto 42).
40
41
42
Găsim multe cochilii de melci (foto 43). Mai parcurgem puţin şi ajungem în locul unde apele se reunesc. În imaginea 44 braţul din dreapta reprezintă apele canalului care vine de la Satu-Mare iar braţul din stânga este albia veche. Apa devine din nou destul de mare, ca debit şi dimensiuni. Aceeaşi porţiune am surprins-o din apropiere, de pe Dealul Burlei (foto 45). Despre acest deal am menţionat la https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/a-explodat-papura-in-podisul-sucevei .
43
44
45
Zărim podul de la Milişăuţi, peste care trece drumul 2H care leagă oraşele Rădăuţi şi Suceava (foto 46). De prin această zonă râul traversează o porţiune foarte interesantă geologic. Încep să apară trovanţi (foto 47, 48).
46
47
48
Prin apă sunt tot mai des stânci erodate de curgerea apei şi timpului. O dată ajunşi pe pod privim spre amonte, pe unde am ajuns aici (foto 49) şi spre aval, pe unde vom merge în continuare (foto 50).
