Dealul Costâna (Dealul Mare), în Podişul Sucevei

articolul continuă de la 

Ajunşi în zona în care Râul Suceava trece pe lângă localităţile Dărmăneşti - Costâna, ne abatem de la albia râului pentru a urca Dealul Costâna (Dealul Mare), care iese imediat în evidenţă prin părţile sale nordică şi nord-estică, foarte abruptă (foto 1), deşi ca altitudine nu depăşeşte 500 m.

                     
1



Avem mai multe posibilităţi de abordare a acestui deal. Una dintre ele este ca de la podul rutier peste Râul Suceava de la Dărmăneşti, cel de pe care am făcut fotografiile 4-7 de pe porţiunea Dărmăneşti - Mihoveni de parcurgere a râului Suceava (https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-rasariteni/podisul-sucevei/darmanesti---mihoveni-de-a-lungul-raului-suceava ), să continuăm deplasarea pe drumul 209D spre satul Costâna, aflat pe malul drept al râului. La marginea lanurilor de aici, la începutul verii găsim adesea maci, vizibili de la mare distanţă (foto 2). Stând cu faţa spre vest, către direcţia în care ne vom deplasa, zărim spre stânga noastră, printre două vârfuri ale Dealului Costâna, o mică porţiune dintr-o poiană (foto 4).


                        2
                  
4

De la pod avem de parcurs 1 km până în satul Costâna, unde intersectăm drumul 178 A pe care ne mai deplasăm 1 km spre oraşul Suceava, până la ieşirea din sat, ocolind astfel partea abruptă a dealului pe care vrem să urcăm. Aproape de ieşirea din satul Costâna părăsim drumul 178 A şi urcăm pantele vestice ale Dealului Costâna.

Deja ne atrage atenţia, ceva mai sus, o alunecare de teren. Urcăm în câteva minute până acolo şi ne dăm seama cum se desprinde pământul şi se duce spre vale (foto 5). Găsim mici trovanţi (foto 6 şi 7). Tot aici sunt foarte multe vizuini săpate în solul argilos (foto 8).

                        5
                      6
                             7
                           
8






Urcăm spre platoul din partea superioară a dealului. Ceea ce atrage atenţia sunt urmele unor tranşee rămase din ambele războaie; dealul, fiind abrupt, este un minunat punct de observaţie (foto 9). Tranşeele au fost săpate pe tot acest deal, urmărind curba de nivel (foto 10). 


                                   9
                  
10





Undeva spre est zărim confluenţa Pârâului Ilişeşti cu Râul Suceava (foto 11), confluenţă pe lângă care am trecut în călătoria noastră de-a lungul râului (foto 41 şi 42 de pe porţiunea descrisă la parcurgerea Râului Suceava). Zărim şi partea din aval a Râului Suceava faţă de această confluenţă (foto 12).


                          11
                                                   




12




Ne deplasăm spre partea vestică a platoului Dealului Costâna de unde zărim alte tranşee (foto 13). Nu departe de acestea, o altă alunecare de teren atrage atenţia (foto 14). 



                      13
                                

14






Ne deplasăm şi spre sud, până aproape de liziera pădurii care urmează. Zărim undeva spre stânga noastră, către est, o zonă mlăştinoasă (foto 15) iar spre vest o alunecare de teren spectaculoasă (foto 16).



                                        15
                                             
16





Prin poziţia sa dominantă pentru această zonă, Dealul Costâna a fost folosit ca punct de observaţie nu doar în cele două războaie mondiale. Pe platoul lui s-au găsit urme de activitate umană încă din cele mai vechi timpuri. Unele cercetări arheologice au relevat aici o aşezare de tip Cucuteni. Revenim spre partea cea mai abruptă a dealui, înspre nord, de unde privim Râul Suceava. În imaginea 17 zărim, în partea stângă, podurile peste râu, şi cel de cale ferată (cel din imaginea 4 de pe porţiunea Dărmăneşti - Mihoveni) dar şi podul rutier.


                                17

Şi spre vest priveliştea este încântătoare, în depărtare se zăresc munţii (foto 18) iar spre nord-vest vedem Dealul Osoi (foto 19), cel despre care am amintit la https://sites.google.com/site/romanianatura60/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/trovanti-la-todiresti-in-podisul-sucevei . 


  18

                               
19

Un alt traseu pe unde putem urca spre culmea acestui deal, dar mai spre sud faţă de traseul precedent, începe din locul de unde am făcut imaginea 48 de la descrierea porţiunii din Râul Suceava, Dărmăneşti - Mihoveni. Vom urca pe lângă râpa din acea fotografie, pe un drumeag ce duce spre pădure. De mai sus, imediat cum intrăm în pădure, privim spre înapoi, unde zărim printre copaci cursul râului (foto 20). Urcăm mai departe pe drumeagul întâlnit prin pădurea foarte înaltă, care vara este pavăză împotriva căldurii excesive (foto 21). 



                                   
20

                                                                                                                                                                              21

Prin toate luminişurile găsim flori din abundenţă pe perioada verii (foto 22). Şi arbuştii au flori albe frumoase (foto 23).


                       22
                                 
23

Nu urcăm prea mult iar pădurea dă semne să se rărească, ne apropiem de vârful dealului (foto 24). Într-adevăr, după încă câteva sute de metri ieşim într-o porţiune cu arbuşti unde găsim adesea soc (foto 25).  


                                                                                                                                                                                                             24
                     
25









Drumeagul începe să coboare, pe partea opusă dealului (foto 26), înspre satul Mihoveni. Flori cât cuprinzi cu ochii (foto 27). 



                           26
                      
27


Coborâm, pe lângă un canton forestier, la drumul asfaltat iar casele din satul Mihoveni se zăresc nu departe. Înainte de a ajunge în sat privim spre nord-est, către Valea Sucevei (foto 28); suntem în locul pe care l-am surprins în imaginea 4, când am început traseul. Traversăm apoi satul Mihoveni şi ajungem la capatul vestic al imensului viaduct din imaginea 66 de pe porţiunea Dărmăneşti - Mihoveni. 



                          28