Peştera din Muntele Dara, Munţii Făgăraș / Făgăraşului

Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu  (Clubul de Speologie„Emil Racoviţă” Bucureşti



A fost descoperită la 4 septembrie 1985 de Ilie Boloveschi, Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Gabriel Miclăuş. Cartată de Mircea Vlădulescu.

În căldarea glaciară Hârtoapele Leaotei, aflată la sud-est de creasta principală a masivului în raport cu Lacul Urlea (descărcaţi harta de la), căldare înconjurată (de la sud-vest la nord-est) de Vârfurile Muşetescu, Hârtopul Darei, Dara şi Leaota există patru lacuri mari (avem imagini sugestive la), imediat vizibile de pe crestele din jur, care nu pot fi confundate între ele: două sunt situate în partea estică a căldării (Geamănul de Sus şi Geamănul de Jos) iar alte două în partea ei vestică. Cel mai dinspre nord dintre aceste patru lacuri are contur rotund (Mioarele), cel dinspre sud are formă puternic alungită, orientată est-vest (Muşetescu).

Între aceste ultime două lacuri, cum venim dinspre est către vest, mergând spre creasta Muşetescu - Dara, se individualizează din această creastă către noi un nucleu stâncos care formează partea din amonte a căldării de aici (imaginea 1); el este mărginit pe laturi de pasaje mai puţin înclinate, care conduc pe creasta Muşetescu - Dara. Pe axa verticală a acestui nucleu stâncos, la 2360 metri altitudine (mai sus cu aproximativ 80 metri altitudine faţă de oglinda Lacului Mioarele) se află intrarea Peşterii din Muntele Dara. Accesul la ea este destul de delicat pe ultima porţiune.

1   Peştera din Muntele Dara, localizare. Foto: Ică Giurgiu.

2   Peştera din Muntele Dara, localizare, detaliu din imaginea 1. Foto: Ică Giurgiu.

Dincolo de intrare, o galerie unică, ascendentă, îşi restrânge treptat dimensiunile. Podeaua este acoperită cu nisip. Cavitatea s-a format în şisturi, pe o fisură. 10,3 metri lungime totală, +1,7 metri denivelare, 9,5 metri extensie, indice de ramificare 1,09. Număr de cadastru: 07-2016/1. Este peştera aflată cel mai la est în Munţii Făgăraşului.