Cheile Fântâna Mare din Dobrogea; Peştera Bictir; Peşteri la Petroşani; Corabia lui Ştefan cel Mare

Ică Giurgiu, Cristina Lazăr, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti); Mihai Valentin (Bucureşti) 

Datele explorărilor: decembrie 2005; aprilie 2006; iulie 2011.

La mică distanţă spre vest de Litoral, la nord-vest de localitatea Negru Vodă, se află localitatea Independenţa. Vezi hărţile 1-4 (extras de pe Google maps) şi 4a (extras din Atlas turistic şi rutier - Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu - Editura Fast Print Bucureşti, 1993). Mergem să cunoaştem de aproape arealul localităţilor Fântâna Mare (cu multă populaţie turcă) şi Petroşani, acolo unde calcarele, la fel ca în multe alte zone din Dobrogea, au creat relief inedit, spectaculos şi, ca în multe asemenea locuri, …legende. 

1
2
3
4
4a

După ce am parcurs 3 kilometri din localitatea Independenţa spre localitatea Fântâna Mare, suntem la capătul din amonte al unor chei cu versanţi abrupţi, pe stânga şi dreapta lor (imagini 5-11). Cei mai spectaculoşi pereţi ni s-au părut cei din imaginile 6-11, aflaţi pe versantul drept geografic al văii. Ei au câteva abriuri (nu prea profunde) şi mai multe nişe între stratele de calcar. Numeroase formaţiuni de suprafaţă, scurgeri parietale asemănătoare celor din peşteri, pot fi observate între stratele de calcar. Cea mai concreţionată zonă este cea din imaginile 9 şi 8, asemănătoare unui pilon; în funcţie de umiditatea de pe calcare şi temperatura exterioară, culoarea acelui pilon se schimbă de la roşiatic intens la gălbui albicios. 

5   Din amonte de localitatea Fântâna Mare se vede valea largă, cu versanţi abrupţi, care taie platoul dobrogean spre localitatea Petroşani (vezi şi hărţile 1-4, 4a). Foto: Ică Giurgiu. 

6, 7   Intrăm în localitatea Fântâna Mare, atenţia fiind atrasă de pereţii şi cavităţile din versantul drept geografic al văii. Foto: Ică Giurgiu.

6, 7   Intrăm în localitatea Fântâna Mare, atenţia fiind atrasă de pereţii şi cavităţile din versantul drept geografic al văii. Foto: Ică Giurgiu.
 
8
9
10
11        8-11   În localitatea Fântâna Mare, detalii ale peretelui din imaginea 7. La baza lui se află un izvor puternic, captat, fântâna satului. Foto: Ică Giurgiu, Mihai Valentin. 

La 5,3 kilometri de localitatea Independenţa se află confluenţa Văilor Fântâna Mare şi Bictir (imaginea 3). Localnicii spun că intrarea de peşteră care se afla în zona de unire a drumurilor care coboară de pe Văile Fântâna Mare şi Bictir a fost astupată de lucrările făcute la modernizarea căii de rulare de pe Valea Fântâna Mare. Şi mai zic localnicii că peştera respectivă era „lungă” („ştiu ei de la cineva”) şi că mergea spre localitatea Deleni (vezi harta 4).

De la această confluenţă, privind către amontele Văii Bictir vedem pereţii din imaginile 12, 13 (numiţi Canaraua lui Nicu sau Canaraua Fetei). De la confluenţă până la bufetul din amontele satului Petroşani mai sunt 1,7 kilometri iar până în centrul satului Petroşani mai avem încă 1 kilometru. 

12-13   Pereţii din versantul drept geografic al Văii Bictir, acolo unde se află şi o peşteră, văzuţi de la confluenţa Văilor Fântâna Mare şi Bictir. Foto: Ică Giurgiu.
12-13   Pereţii din versantul drept geografic al Văii Bictir, acolo unde se află şi o peşteră, văzuţi de la confluenţa Văilor Fântâna Mare şi Bictir. Foto: Ică Giurgiu.


13a 


Valea poartă numele satului care a fost cândva pe aici. Peştera de pe Valea Bictir (schiţa 13a) are înscripţionat, cu albastru, în zona intrării, numărul de cadastru speologic 5202/13. În pereţii exteriori vedem amprente de scoici şi melci. Broaştele teştoase sunt prezente pe aici. Intrarea ei se află la aproximativ 10 metri altitudine relativă; altitudinea absolută la intrare este undeva în jurul lui 70 metri. Cavitatea are 20 metri dezvoltare totală şi este formată în strate orizontale. Pentru că este intens folosită pentru adăpostirea oilor, pe podeaua ei se află un strat considerabil de bălegar vechi. Pe peretele din dreapta intrării se văd urme ale unei scrieri vechi. Urme ale unor ziduri au mai rămas la intrarea ei... 

Dacă urcăm deasupra Peşterii Bictir ne aflăm pe un platou (imaginea 14). În aprilie 2006 am întâlnit aici ruşcuţa de primăvară (imaginea 15). De pe acest platou privim spre avalul Văii Fântâna Mare, către localitatea Petroşani. 

14   De deasupra Peşterii Bictir privim spre avalul Văii Fântâna Mare. Foto: Ică Giurgiu. 


15   Deasupra Peşterii Bictir, ruşcuţa de primăvară. Foto: Ică Giurgiu. 


La 7 kilometri din localitatea Independenţa parcurşi prin Cheile Fântâna Mare către aşezarea Petroşani ajungem la un bufet aflat în zona dinspre amonte a satului Petroşani; de la el mai este cam 1 kilometru până în zona centrală a Petroşaniului, acolo de unde putem vedea, spre stânga, Casa (Casele) de Piatră (imagini 16-19), reper geografic şi loc de legendă pentru localnici.

Peştera Casa de Piatră (imagini 17, 16) se află la aproximativ 600 metri de centrul localităţii Petroşani, la aproximativ 70 metri altitudine. Este impresionantă văzută de la distanţă şi forma naturală a locului pare a fi de fapt artificială. Este însă doar o impresie şi ne dăm seama de asta când ajungem lângă ea (imaginea 18). Ceea ce pare de la distanţă, în centrul ei, a fi o tăietură făcută de om, se dovedeşte în realitate că este o formă de şlefuire carstică.

Sunt de fapt două abriuri aici (imaginea 17), cel din dreapta purtând denumirea de Casa Mare, iar cel din stânga de Casa Mică. Şi, cum arăţi că eşti interesat de privelişte, localnicii încep legenda: la Casa Mare (inscripţionată cu numărul de cadastru speologic 5202/15) a venit şi a fost ancorată („de belciugele care au fost acolo”) corabia lui Ştefan cel Mare. Spre stânga ei, la 12 metri distanţă, Casa Mică este un abri de 4 x 4 metri dimensiuni şi 2 metri înălţime. Spre Peştera Casa Mare (schiţa 18a) pornim, din centrul localităţii Petroşani, pe Aleea Poieniţei. Locul de acces în cavitate este săritoarea de 2,5 + 3 metri situată în zona centrală a acestui abri (adică locul care se vede, de la distanţă, imaginea 17, ca un sprijin pentru o scară necesară urcării); explorare: Christian Megulete; schiţă: Christian Megulete, Ică Giurgiu. 

16, 17   Casa Mare are o deschidere foarte largă, de aproximativ 16 metri. La stânga ei, la 12 metri distanţă este abriul numit de localnici Casa Mică. Foto: Ică Giurgiu.

16, 17   Casa Mare are o deschidere foarte largă, de aproximativ 16 metri. La stânga ei, la 12 metri distanţă este abriul numit de localnici Casa Mică. Foto: Ică Giurgiu. 


18   Casa Mare. Deasupra săritorii de 6,5 metri de pe schiţa ei este Christian Megulete; la baza săritorii de 2,5 + 3 metri este Cristina Lazăr. Foto: Ică Giurgiu.



18a




19   Peretele în care se află Peştera Casa Mare, vedere dinspre nord-est. Foto: Ică Giurgiu.

 


De la bufetul din Petroşani, localizat mai sus, mergem 800 metri către aval, pe uliţa satului, şi ajungem la piaţa, fântâna şi peretele din imaginea 20.



 20   Sus, în peretele din imagine, se află Peştera 2 de la Petroşani. Foto: Ică Giurgiu.


20a
 


Peştera 2 de la Petroşani (schiţa 20a) are 8,5 metri dezvoltare totală.

Dacă de la bufetul din Petroşani mergem spre aval, către localitatea Deleni (harta 4a), mai avem pe şosea 1,4 kilometri până la ieşirea din aşezare. După alţi 4,7 kilometri pe şosea începe, în dreapta noastră, o vale (ceair în limbaj local) cu ceva canarale (pereţi).