Valea Buda, acces bun spre creasta Făgăraș / Făgăraşului
Ică Giurgiu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
traseul 67. V. Buda (800 m) - V. Izvorul Mircea - stana de jos de la Podul Giurgiului (1390 m) (vezi harta si ghid la)
Septembrie 2011. Timp de parcurgere: 7-8 ore; greu pe timp de iarna, expus avalanselor. Marcaj triunghi albastru. La obarsia golfului nord-estic al Lacului Vidraru, acolo unde ajungem pe drumul transfagarasan, se varsa Valea Buda; ea este insotita de aici spre amonte de un drum forestier (anuntat a avea 18,7 kilometri), de obicei circulabil pentru autoturisme tip Dacia.
La kilometrul 0,1 se desparte catre stanga drumul forestier Buda deal - Naneasa, anuntat a avea 13 kilometri lungime.
La kilometrul 7,1 trecem Buda pe pod de beton (950 m altitudine), pe malul ei stang geografic. Mai avem de aici cam 400 de metri de parcurs inspre amonte si ajungem in dreptul deschiderii, inspre stanga, a Vaii Museteica, afluent de dreapta geografic al Vaii Buda.
Valea Museteica are versantii larg departati in zona de confluenta, asa ca acesta este reperul principal dupa care ne vom orienta in teren. Nu exista stalp indicator sau sageata (!) care sa arate ca aici, spre Valea Museteica debuteaza traseul turistic 63, marcat cu cruce albastra. Dupa ce am reperat deschiderea Vaii Museteica ne uitam dupa puntea suspendata deasupra Raului Buda (980 altitudine), punte cu balustrada pe care trecem pe malul drept geografic al Vaii Buda. De abia acolo apare primul semn de marcaj (imediat dincolo de punte o poteca ne duce la o cabana de vanatoare in spatele careia se inalta o spanzuratoare/ nada de care se agata momeala pentru ursi; se vede un baraj de regularizare hidrotehnica; spre stanga fata de cabana de vanatoare intra in padure poteca traseului 63). Puntea spre Valea Museteica se afla in dreptul unui fost baraj de hait (loc unde se acumula apa care impingea la vale bustenii exploatati).
1 Scoruş de munte pe Valea Buda.
Continuam sa mergem inspre amontele Vaii Buda. La kilometrul 9,4 trecem iarasi Buda pe pod de beton (1010 metri altitudine), pe malul ei drept geografic. Vom avansa pe acest mal 2,5 kilometri, pana la podul de la kilometrul 11,9 (1080 metri altitudine), unde iarasi trecem pe malul stang geografic al apei.
La kilometrul 13,7 (1130 metri altitudine) peste Valea Buda, mai jos de nivelul drumului pe care ne aflam, se afla de obicei o punte solida, facuta din cativa busteni grosi. Pe ea trecem raul (sau prin vad) si patrundem de-a lungul afluentului Raiosu, care vine de pe una dintre cele mai interesante vai din Muntii Fagarasului. De la confluenta cu Raiosu se desprinde o poteca ciobaneasca in amontele acestuia, de obicei bine intretinuta, catre stanele din zona. Putin mai spre amonte de confluenta Raiosu - Buda, de pe Valea Buda vedem Varful Arpasul Mare (2468 m), de pe creasta principala a Muntilor Fagarasului (imaginea 2).
2 Creasta principala a Fagarasului, vedere de la confluenta Buda - Raiosu.
La kilometrul 14,8 (1170 metri altitudine) ne aflam in dreptul locului unde Valea Buda vine dinspre stanga cum urcam (VB). De aici inspre amonte drumul forestier suie de-a lungul Vaii Izvorul Mircea. Spre locul de confluenta VB (vad foarte lat, apa putin adanca) se duce o ramificatie a drumului forestier (necesara pentru intretineri si reparatii ale drumului).
La kilometrul 15,5 (1200 metri altitudine), dupa ce trecem peste un pod, suntem pe malul drept geografic al Vaii Izvorul Mircea (se vede Moldoveanu, imaginea 3); aici se duce, spre stanga cum urcam, in panta puternica, drumul care suie inspre amontele Vaii Buda (traseul 67 bis) (si de pe acesta se vede Moldoveanu, mult mai cuprinzator, imaginea 4).
3 Cel mai inalt varf din Romania, vedere de pe Valea Izvorul Mircii.
4 Cel mai inalt varf din Romania, vedere de pe interfluviul Buda - Izvorul Mircii.
In continuare, spre amontele Vaii Izvorul Mircea putem merge cu autoturismul cam pana la kilometrul 17,3 (1260 metri altitudine), de-a lungul unor poieni frumoase, strabatute odinioara de o linie ferata ingusta (se mai vad urme ale fostului terasament).
De la 1260 metri altitudine continuam tot pe drumul forestier, de aici accesibil pe jos, cu tractorul sau caruta.
Dupa circa 15 minute sosim in dreptul unor chei frumoase, cu cascade impresionante (spre amonte si aval), tocmai bune pentru canioning (vine dinspre stanga apa Podul Giurgiului, izvorata din lacul cu acelasi nume) (si pe Valea Izvorul Mircea, nu departe in aval de confluenta cu Podul Giurgiului sunt frumoase cascade pe calcare). Trecem apa pe o punte solida si larga din lemn.
Dincolo de apa mai apare pe un arbore din dreapta semnul triunghi albastru (U) si se vede, drept inainte, la 150 de metri (daca vremea este buna), stana de jos de la Podul Giurgiului (1390 metri altitudine, imaginea 5), situata deasupra unui fost lac de hait (acumulare de apa pentru trimis bustenii la vale), acum dezafectat.
5 Vedere spre stana de jos de la Podul Giurgiului si culmea (dreapta) care duce pe Moldoveanu.
De la semnul U putem face 90 grade spre stanga si urcam 15 minute accentuat, fara marcaj, pana cand interceptam poteca triunghi albastru spre Saua Podragu. Daca nu dorim sa facem asa, atunci mergem pana la stana de jos de la Podul Giurgiului, inca 5 minute; de acolo se desprinde poteca larga, catre Saua Podragu (traseul 68).
Drumul pe Valea Buda a intrat recent in reparatii care il vor (re)face mult mai circulabil.
Timpul turistic de pe indicatorul de la inceputul traseului (imaginea 6, pe transfagarasan, 5,5 ore pana la stana de jos de la Podul Giurgiului pentru 18,7 kilometri de drum forestier cu denivelari si multa piatra ascutita pe jos) ni se pare prea optimist daca avem rucsac cu cort, sac de dormit si mancare pentru mai multe zile. Nici timpul de pe indicatorul de langa stana de jos de la Podul Giurgiului (imaginea 7, anume 3,5 ore pana la cabana Podragu) nu este acoperitor pentru traseul de parcurs daca avem bagaje grele, suntem obositi sau vremea este nefavorabila.
6
7