Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
extras de harta din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989
Vasile Bouaru, Cornel Bosancu (Rădăuţi)
Satul Şona se afla in vecinatatea orasului Fagaras, pe malul drept geografic al Oltului. Pentru a ajunge in acest sat trebuie sa parcurgem circa 60 km pe drumul E68 (sau DN1) dinspre Brasov inspre Fagaras sau 83 km dinspre Sibiu spre Brasov pana in satul Mandra (sau Mandra Oltului). Septembrie 2011. La iesirea din acest sat inspre orasul Fagaras (foto 1) se desprinde un drum spre dreapta, pe care ne inscriem. Traversam imediat calea ferata si trecem printr-un santier in care apar mai multe drumusoare laterale.
1
2
Urmam drumul principal si dupa ce trecem de o bariera ne abatem la stanga. Ajungem langa un dig betonat pe o parte si destul de inalt (foto 2), dig care va face parte dintr-un baraj, dupa cum ne-au spus localnicii. Depasim acest dig si imediat dupa el ne abatem din nou la stanga, pe o poteca, spre malul Raului Olt care se zareste ceva mai incolo. Poteca ne conduce la o punte peste Olt (foto 3). In aceasta portiune Oltul este destul de mare (foto 4). Imediat dupa ce traversam puntea intram in satul Sona. Trecem pe langa niste gradini si ajungem undeva la o sosea asfaltata care spre stanga fata de sensul de mers pana aici duce spre orasul Fagaras.
3
4
Noi ne batem insa spre dreapta si traversam satul. Sona se pare ca a luat fiinta acum 700 de ani iar localnicii erau majoritar sasi. Apoi sasii s-au mutat spre vest, in judetul Alba, acum vreo 500 de ani, intemeind alt sat pe care de asemenea l-au denumit Sona. Dupa cateva sute de metri parcursi prin sat ajungem la o bifurcatie (foto 5) cu un vechi zid de piatra si ne abatem pe drumul din stanga.
5
6
Asfaltul se sfarseste imediat, drumul urca usor si are aspect de tara. Depasim niste ruine ale unor case si, in urcus, dupa ce trecem de un podet ne abatem spre dreapta. Deja zarim misterioasele piramide care reprezinta tinta calatoriei noastre (foto 6). Chiar si de la departare sunt impresionante. Cu cat ne apropiem, inaltimea lor si dispunerea ne uimesc (foto 7). Aceste piramide sunt asezate pe un platou. Urcam cu oarecare dificultate pe prima dintre aceste piramide (foto 8).
7
8
Panta e destul de mare si iarba alunecoasa. Urmatoare piramida este ceva mai inalta decat prima (foto 9). Coboram si de pe aceasta si in saua dintre a doua si a treia piramida, pe un copacel, observam o cochilie a unui melc (foto 10).
9
10
12
Urcam si pe varful celei de-a treia piramide si admiram peisajul. In foto 12, in ultimul plan se zareste Piatra Craiului iar in penultimul plan sunt Muntii Persani. In imediata vecinatate a acestor uriase piramide pe care suntem se observa altele, mai alungite si cu inaltimi mai mici (foto 12). Printre acestea fotografiem micile lacuri de pe malul Oltului (foto 13). Ultima piramida mare este in foto 14.
13
14
15
Cea mai inalta piramida are inaltime de aproximativ 30 metri. Privim atenti pantele acestor piramide si undeva intalnim garofite (foto 15). Interesant ca solul pe care sunt construite aceste piramide este negru iar pamantul din care sunt facute piramidele este galben. Mai gasim cateva plante interesante (foto 17, 18).
17
18
Coboram apoi si urcam pe culmile celorlalte piramide, mai mici, aflate la cateva zeci de metri fata de cele mari (foto 19). Pentru ca soarele este spre apus putem afirma ca cele doua siruri de piramide sunt orientate pe directia est-vest. In total am numarat 8 piramide, 4 dintre ele, cele mai inalte fiind asezate la rand si se afla spre sud iar cele mai mici spre nord. Desigur aceste piramide au dat nastere la diverse speculatii, satenii spunand multe variante. Cea mai plauzibila ni s-a parut a fi aceea ca sub una din aceste piramide s-ar afla mormantul unei capetenii a unui neam de popoare migratoare care a trecut pe aici iar celelalte sunt construite pentru a induce in eroare pe oricine ar incerca sa sape pentru a ajunge la mormant.