Către Ministerul Muncii și Justiției Sociale

11 feb 2018 12:08

Atenționare (făcută azi 18 februarie 2018)!

Aceasta a fost o "intenție de scrisoare" care în final nu am mai trimis-o (din cauza costurilor postale), preferând sa trimit doar "stick"-ul (de 16 GB cu un continut de 12 GB) si câteva indicatii sumare, pe o bucățică de hârtie (reprezentând partea finala a scrisorii), pe care se putea vizualiza si cateva linkuri care conduceau la aceasta, de fata, pagina web

Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Adresă: str. Dem.I.Dobrescu nr.2 - 4 sectorul 1 București, cod poștal 010026

Bună ziua!

Stimate Minister al Muncii, mă numesc Ion Adrian Iordache, am 58 de ani, m-am refugiat în Occident în 2003, și sunt, de atunci rezident în Spania.

Aduc aici, prin intermediul postei, o "memorie USB" care "cântărește" 11,4 GB si care conține vreo 12.846 de elemente (fotografii, ceva înregistrări video, ceva înregistrări audio, ceva registre de tahograf, foi de parcurs, rapoarte zilnice de lucru, etc.Sunt "șofer profesionist" din 1981, am lucrat în țară 22 de ani, și deși șoferul profesionist este mai întâi de toate subiect al "Dreptului (Codului, Legislației) Muncii" și abia mai apoi șofer, nu am simțit niciodată acea rațiune de a fi a Ministerului Muncii, aceea de a demonstra tutela sa legală asupra acestor "actori" din "câmpul muncii", numiți popular "șoferi profesioniști" iar în limbajul de specialitate: "lucrători mobili".

In acest domeniu (al Transportului Rutier) aflat în curtea Ministerului Muncii (cel putin prin felul în care percep eu lucrurile), au loc niște încălcări ale "Dreptului persoanelor", care depășesc în enormitatea lor încălcările de acum 3-400 de ani, din lumea galerelor (vezi "Galeotes de los Austrias").

Parlamentul si Consiliul UE, au adoptat în 2002 și în 2006 Directiva 15/2006, respectiv Regulamentul 561/2006 CE, dar acestea in loc a fi privite (de către utilizatorii lor) prin prisma "Dreptului (Codului, Legislației) Muncii", au fost privite pe lângă.Sper ca datele înmagazinate de mine în aceasta "memorie US" ce am expediat-o (si) Ministerului Muncii si Justitiei Sociale din Romania (memorii USB din care am expediat câte una la"Parlamentul UE" (ca elaborant al Legislației UE a Tahografului), "Oficiul OLAF al UE", "Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier", "Ministerio de el Empleo y Seguridad Social" si "Ministerio de Fomento" (ultimele doua, din Spania) sper sa ajute la astuparea multitudinii de "găuri" din legislația ce incide asupra fiecărui cetățean UE ce exercită (prin intermediul "contractului individual de munca") profesia (meseria, îndeletnicirea" de . . . șofer profesionist, "scăpări" ale legii, care au transformat aceasta persoana într-un simplu "robot de eludare" mânuit (ca prin telecomanda) de al sau . . . angajator.

Nu îmi place să fur (în general), și nici să îmi fur singur căciula.

Nu merg spre un contract, în ideea de a-l fenta, ci în ideea de a-l respecta.

In șoferia profesionistă, circumstanțele sunt de asa natura create, încât angajatul, vrea/ nu vrea, "fentează patrimoniul public" în folosul angajatorului.

"Patrimoniul public", este in aceeași măsură și al meu (al angajatului), ca și al "angajatorului".

Iar el, printr-un cumul legislativ ce-i este complice, are posibilitatea să fure (folosindu-mă pe mine ca pe un instrument de furat), din porția ce îmi revine juridic mie, ca să își umple buzunarele el.

Ori eu, ca persoana, pun mai mult preț pe "felia" ce îmi revine mie (chiar dacă aparent doar în teorie) din "patrimoniul public", decât pe propriu-mi "patrimoniu privat",

Sunt 6 ani de când sunt "asistat social" al statului spaniol, și vreau să ies din această deloc-demnă (pentru mine) "condiție de asistat" și să re-intru în "Câmpul Muncii", dar . . . să reintru pentru "activitate laborală" și nu ca materie primă numai bună de "trimis la produs" de vreun "proxenet laboral", ca din 1981 și până acum.

Pentru mai pe larg despre "prezentarea de imagini" (ce se poate folosi ca "materie prima" pentru o "reconstituire a scenei") pe care o conține aceasta "memorie USB" botezata de mine ca "Guantanamo pe roti" și am expediat-o la destinatarii mai sus subliniați, pe calea serviciului postal tradițional.

Mai în detaliu despre informațiile (deloc spectaculoase) conținute de acest pendrive, in pagina "Tachograph - European Union"

Adi Iordache,

28 noiembrie 2017, Paterna, Spania.

De aici in jos (denumit "Dreptul persoanelor. Tratamiento de datos") este un folder cu vreo 9 mii de elemente (imagini plus ceva video).

Ideal ar fi ca aceste elemente sa fie imprimate (pentru a se vedea ce este în dublu, poate și în triplu exemplar"), pentru ca asa s-ar ptea lucra cel mai ușor cu ele.

Eu, ca persoana, le-am adus pana la aceasta faza, dar asta nu este (în primul rând ca volum de munca), treaba de "persoana" ci treaba de "instituție".

Eu prezint o istorie. O istorie personala.

Buna sau rea, asa cum a fost, asa o prezint. Din ea se pot trage extrem de multe concluzii, extrem de multe învățăminte, se pot face multe corecții legilor. Din istoria asta se poate înțelege (relativ ușor) ca nu e vorba de "un caz izolat", ca nu e vorba de "un caz accidental".

Dar, ma rog, mie însumi, modul în care instituții autorizate de Stat (intreprinderea, organele de control sunt tot instituții), mi-a fost afectata grav viata, si nu am luptat, si nu lupt pentru altceva decât pentru ceea ce la nivel guvernamental (spaniol), se numește "Concilierea vieții personale, familiare și a activității laborale".

Forma asta de aplicare (de sus în jos) a legislației, a transformat persoana care se dedica meseriei de "șofer profesionist", din "om liber", al contemporaneității pe care o traim, intr-un sclav, cum n-au mai fost sclavii pe lumea asta, din secolele XVI - XVII de când luaseră amploare "galerele", si de unde ne provin niste informatii precum cele cuprinse in lucrarea "Galeotes de los Austrias", lucrare pusa in pagina de Universitatea din Salamanca.

Acest video (Cu speranța-n tahograf. Rapoarte, discuri, tichete) conține buna parte din ceea ce conține prezentarea de mai jos (Dreptul persoanelor. Tratamiento de datos), doar ca aceasta făcută prin You Tube, servește doar ca "promo", fiind "informație doar lectura" ("Read-only memory").

Acest video servește pentru a-și crea o idee, eventualul interesat, dacă sa solicite sau nu permisul (asa fiind protocoalele lui Google Drive) pentru a o putea deschide pe a doua (din care își descarca, dacă își descarca) fiecare ce ii trebuie (dacă ii trebuie).

Pentru accesul la acest folder, în mod uzual, Google Drive pretinde cererea și obținerea permisului, prin intermediul email-ului.

Nu toate datele conținute sunt elocvente 100%. Unele au elocventa mai mica (70%, 50%, 10%), altele nu au deloc, dar timpul nu mai îmi permite (deocamdată) sa mai stau pe ele, sa le mai cizelez.