Peştera lui Cezar Manea, de la Şipot, pe Valea Streiului, în Munţii Şureanu

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Localizare

Peştera lui Cezar Manea de la Şipot este unul din capetele complexei dublă reţea de cavităţi explorate şi descoperite de Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti în Munţii Şureanu, pe versantul stâng geografic al Râului Strei (vezi harta celor două reţele la https://sites.google.com/site/romanianatura53/home/carpatii-meridionali/sureanu/cascade-si-pesteri-spectaculoase-la-sipot-muntii-sureanu, în imaginea 3).

Acces. De pe drumul naţional 66, Petroşani - Haţeg, din localitatea Baru Mare se urcă pe Valea Streiului şi apoi pe afluentul acestuia Şipot până la locul unde apele apar la baza marelui perete/ versant. Peştera lui Cezar Manea se află în abruptul din stânga geografic al emergenţei Peştera Sifonului de la Şipot (https://sites.google.com/site/romanianatura53/home/carpatii-meridionali/sureanu/cascade-si-pesteri-spectaculoase-la-sipot-muntii-sureanu, imaginea 43). De la intrarea inferioară (pe unde iese apa) a Peşterii Sifonului, suim chiar pe la baza uriaşului perete/ abrupt surplombat; suntem pe o limbă de grohotiş care conţine şi blocuri foarte mari, relativ instabil. Venim spre marginea din aval a acestui grohotiş şi de acolo vedem intrarea în Peştera lui Cezar Manea de la Şipot (imaginea 1).


1   Mihaela Giurgiu este la baza peretelui de-a lungul căruia se vede coarda fixată de Cezar Manea. Foto: Ică Giurgiu.



Din istoricul explorărilor

Intrarea din imaginea 1, aflată într-un perete surplombat până la nivelul ei, dar şi de la intrare spre înălţimile versantului, a fost reperată de Ică Giurgiu şi Horia Mitrofan, prin anul 1972. Cei doi au apreciat că ar putea ajunge la ea suind vreo 20-25 metri (prin pitonare) dintr-un loc aflat la câteva zeci de metri spre amontele bazei marelui perete (imaginea 2, aflată în afara cadrului din dreapta al imaginii 1), iar de acolo să traverseze cumva pe brâna cu intrânduri care duce la Peştera lui Cezar Manea, brână care se vede în imaginea 1. Marea problemă a escaladelor artificiale pe acest versant este acoperirea lui cu lespezi mari, fără fisuri, ca nişte solzi relativ subţiri şi instabili, îndreptaţi în jos. Trebuie să dărâmi uriaşii solzi şi abia după asta să continui escalada. Cei doi, ajutaţi de Mihaela Giurgiu şi Jean Popa, ar mai fi avut nevoie de multe ore de lucru la acest parcurs pe care avansaseră de abia vreo zece metri diferenţă de nivel.

Cezar Manea, alpinist pe atunci la Clubul Armata Braşov, a acceptat invitaţia noastră de a fi cap de coardă. Marea lui experienţă pe trasee alpine dificile din mai multe masive montane a făcut ca să-i fie necesare sub două ore pentru a parcurge/ deschide traseul imaginat de noi. Cezar l-a apreciat ca având două lungimi de coardă (una verticală şi alta de-a lungul brânei), de dificultate 4B. O dată ajuns la intrarea peşterii, după ce a parcurs-o parţial, a bătut pitoanele de care a fost legată scara speologică. Am botezat peştera cu numele lui Cezar, un partener de explorări foarte plăcut.  


2   Se schimbă capul de coardă la pitonarea traseului către Peştera lui Cezar Manea de la Şipot. Ică Giurgiu îl asigură acum pe Horia Mitrofan, care suie pe scăriţă. Mihaela Giurgiu este în dreapta imaginii. Foto: Jean Popa.


Descriere

Harta peşterii (imaginea 3) ne arată un început de acces către interiorul muntelui, acum blocat (la fel ca şi la vecinele sale de palier, Peştera Pălăriei - https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/carpatii-meridionali/sureanu/pestera-palariei-in-peretii-de-la-sipot-muntii-sureanu şi Peştera Capetelor, ambele situate deasupra emergenţei Peştera 600 metri cubi de la Şipot - https://sites.google.com/site/romanianatura22/home/carpatii-meridionali/sureanu/pestera-600-metri-cubi-de-la-sipot-in-muntii-sureanu ) de scurgeri parietale masive, dure, care nu permit să te gândeşti la vreun colţişor unde să fie şanse de continuare/ derocare. Rămâne ca eventuale viitoare descoperiri importante de galerii în această zonă să lămurească mai bine rolul de drenaj pe care l-a avut Peştera lui Cezar Manea de la Şipot.

3   Harta Peşterii lui Cezar Manea de la Şipot. 25 metri denivelare (-20/ +5).

4   De gura puţului de 15 metri (vezi harta 3) a trecut numai Costică Gagea. Foto: Ică Giurgiu.


5

6

7

8

9

10

11

12

13

14
5-14   Formaţiuni excentrice, vechi, o combinaţie de helictite şi coralite. Foto: Ică Giurgiu, Cezar Manea, Mihaela Giurgiu.

Donează