Peștera/ Ponorul Răchiţeaua, Munţii Șureanu, file din istoricul explorărilor
Despre descoperirea și explorarea de la Ponorul/ Peştera/ Avenul Răchiţeaua, 219 metri denivelare (-212/ +7); 1312 metri lungime totală, am scris la. Și încă nu este suficient ce am prezentat acolo. Adăugăm mai jos informații din timpul explorărilor.
27 noiembrie 1977. După 6 ani de urmărire a nivelului de noroi și apă din Ponorul Răchiţeaua, Ică Giurgiu are plăcuta surpriză să vadă că ponorul s-a deschis! Vremea rece, apele reci, cascada furioasă care cade asupra intrării în puţul de la cota -18 metri denivelare nu permit să vedem mai multe acum dar plecăm spre case cu gândul de a reveni cât mai curând pentru o altă explorare. Schiţă și note, Ică Giurgiu. Am intrat echipaţi cu neoprene scurte, dar, după explorare, a trebuit să așteptăm aproximativ o oră în jurul unui foc vioi pentru ca brațele și mâinile noastre să revină la dimensiunile/ grosimile inițiale; se umflaseră puternic de la frig și apă.
fișa de înregistrare a noii peșteri, Răchiţeaua
Decembrie 1977, Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu. Cascada curge pe un strat de gheaţă. Asta e bine, pentru că stropește mai puţin. Dar, vedem cu ochiul liber cum apa îngheață și stratul de gheaţă pe care curge apa se îngroașă! Încercăm să degajăm gura puțului inferior de aluviunile încă instabile dar batem pasul pe loc; ele se solidifică, prinse într-un strat deocamdată subțire de gheață. Am revenit peste 24 de ore, cu un aragaz micuţ care să „învioreze” atmosfera locului, dar vedeam cum gheaţa se depune pe flacără și o stinge!
schiţe și note, Ică Giurgiu
Cota superioară a peșterii este atinsă de Costel Roman.
Decembrie 1994. Tabără a Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” București la fosta cabană Bojiţa, din Poiana Bojița. Acum, în 2017, cabana a fost refăcută și se numește Tecuri. Grupul de exploratori se îndreaptă către Peștera/ Ponorul Răchiţeaua, pe culoarul din stânga dintre brazi. Spre dreapta (și apoi la stânga) se merge către Peștera din Valea Clenjii, un alt „uriaș” al acestei zone carstice. Foto: Ică Giurgiu.
Decembrie 1994. Ponorul Răchiţeaua, privire dinspre aval către amonte. Apa se pierde la baza marelui perete din stânga imaginii. Asemenea pierderi de apă, cu denivelări bruște de zeci de metri, mai sunt încă destule pe Valea Bojiţa, din apropiere. Și așteaptă să fie explorate! Foto: Ică Giurgiu.
Decembrie 1994. Ponorul Răchiţeaua, privire dinspre amonte către aval; cu Emeric Simon (în stânga) și Ana Lohin. Foto: Ică Giurgiu.
scrisoare de la Traian Bebe Bosdoc (clubul de speologie din Brad) primită după ce am explorat, cartat și publicat Peștera/ Ponorul/ Avenul Răchiţeaua.
vezi și
Marile peșteri din versantul stâng geografic al Streiului
Cascade şi peşteri spectaculoase la Şipot
Canionul cu cascade mari de la Şipot
Peştera 600 metri cubi de la Şipot, capătul unei mari reţele subterane
Iunie 2018, continuare importantă în Peștera 600 metri cubi de la Șipot
Peştera lui Cezar Manea de la Şipot are formaţiuni excentrice
Peştera Tecuri aşteaptă exploratori
Peștera Tecuri - Peștera Gaura Boului, enigme hidrologice, speranțe pentru alte explorări
Intrarea în Peștera Tecuri a fost eliberată de stiva de brazi putreziți
Avene în perimetrul carstic Comarnice - Tecuri
Peșteri și avene în perimetrul Tecuri - Șomârdale, din Munții Șureanu
Peştera din Valea Clenjii, explorări în anul 2011
Peştera Răchiţeaua, 219 metri denivelare, adâncă şi dură
Râul secat, sus în perete: Peştera Pălăriei, Munţii Şureanu