Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
La est de culoarul localităţilor Cacica, Vârfu Dealului şi Păltinoasa, din judeţul Suceava (vezi harta), se întinde o vastă pădure aşezată pe câteva dealuri fragmentate, cu alunecări de teren, creste secundare şi pâraie, drumuri forestiere şi poteci. Pădurea este puţin bătută de turişti. Am întâlnit peisaje şi locuri deosebite. De la această pădure înspre est, pe zeci de kilometri, se întind numai dealuri golaşe. Pădurea are orientare sud-est nord-vest, se întinde pe aproape 14 km. Lăţimea este de 8 km.
Pentru început am străbătut pădurea în lăţime, plecând din satul Păltinoasa, de la vest la est, foarte aproape de liziera ei sudică. Am pornit de la podul peste Pârâul Bucovăţ, care străbate o parte din localitatea Păltinoasa (foto 1). Imediat după el, dacă ne deplasăm pe drumul 17 sau E58, dinspre Suceava spre Gura Humorului, se desprinde pe partea stângă un mic drumeag printre case. Ne înscriem pe el şi după câteva sute de metri depăşim ultimile case din sat şi urcăm spre pădurea din faţă. Urcuş domol, vale umbroasă dimineaţa. Privim spre partea opusă văii în care se află satul Păltinoasa (foto 2).
1
2
Drumeagul ne conduce într-o pădure destul de rară la început (foto 3). Nu mergem prea mult şi ajungem într-o rarişte de unde părăsim drumeagul care continuă spre adâncurile pădurii şi ne abatem spre dreapta faţă de sensul de mers, pe un alt drumeag (foto 4). Spre stânga, cum mergem pe el, zărim dealul pe care vom continua traseul (foto 5). Nu mergem decât 300 m şi ne apropiem de liziera pădurii (foto 6).
3
4
5
6
Când ieşim din pădure, chiar în faţa noastră, peste Valea Moldovei, spre sud, se văd Munţii Stânişoara. Reamarcăm o creastă ascuţită, cea pe care am făcut traseul descris la, creastă al cărei vârf l-am marcat cu săgeată roşie în imaginea 7. Ceva mai spre dreapta şi mai departe se zăreşte creasta pe care am traversat-o pe traseul descris la, marcată cu săgeată galbenă.
Ceva mai spre stânga, spre sud-est, se zăreşte o bună parte din întinsul lanţ al Munţilor Stânişoara (foto 8). Deşi traseul nostru continuă spre stânga faţă de sensul de mers până aici, ne deplasăm câteva zeci de metri spre dreapta, vest, deoarece peisajul este superb (foto 9).
7
8
9
Ajungem deasupra câtorva mici alunecări de teren. În vale se zăreşte o altă parte a satului Păltinoasa (foto 10). Iar departe, spre vest, zărim oraşul Gura Humorului (foto 11). În penultimul plan, în dreapta în imaginea 11, se zăreşte o parte din creasta Munţilor Obcina Mare, respectiv partea finală de la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/muntii-obcina-mare-creasta-principala/muntii-obcina-mare-creasta-principala-partea-4-a.
10
11
Continuăm deplasarea pe liziera pădurii, spre est. Străbatem o alee cu frunze (foto 12) şi coborâm o pantă lină. Mai jos sunt câteva case, ultimele din Păltinoasa. Trecem pe lângă câteva stânci de mici dimensiuni (foto 13) şi ajungem în valea unui mic pârâu unde suntem întâmpinaţi cu multă gălăgie de câinii de la casele din jur. De acolo privim spre panta pe care tocmai am coborât-o (foto 14). Tot aici am ajuns şi pe traseul alternativ prin care am cercetat toate micile canioane din zonă (traseul 2).
12
13
14
15
Traversăm valea şi urcăm un drumeag pe următorul deal, cel pe care l-am surprins în imaginea 5. Drumeagul ne scoate pe o culme de unde avem perspectivă asupra împrejurimilor (foto 15). După câteva sute de metri vom zări în dreapta noastră, spre sud, o vale foarte îngustă, cu pereţi abrupţi. Putem coborî pe lângă acest mic canion pentru ca apoi să pătrundem în el şi să urcăm înapoi de-a lungul său înapoi în traseu, dar pentru aceste văi abrupte am alocat o altă tură prin zonă.
Continuăm traseul urmând mai departe drumeagul pe care am ajuns aici. Acesta conduce într-o zonă cu ierburi înalte de unde privim înapoi, spre Valea Moldovei (foto 16). Mai departe intrăm într-o pădure de brad (foto 17) dar vom încerca să menţinem direcţia de mers spre est. Pe un trunchi de copac zărim iască (foto 18).
16
17
18
Traversăm o mică alee cu frunze (foto 19) şi ajungem într-o porţiune de pădure cu destul verde în noiembrie 2016 (foto 20). Printre ierburi, un mănunchi de ciuperci (foto 21).
19
20
21
22
Întâlnim un drumeag care coboară spre dreapta, sud, faţă de sensul nostru de înaintare, către satul Capul Codrului. Noi vom urca însă pe acest drumeag, circa 200 m până la o intersecţie de mai multe drumeaguri. Ne vom abate pe acel drumeag care urmează direcţia est. Acesta se pierde la un moment dat printre copaci dar ajungem astfel pe firul unei văi pe care o urmăm câteva sute de metri în aval, unde găsim o potecă destul de umblată, pe care ne înscriem (foto 22). Ea conduce imediat la un drumeag care coboară spre satul Capul Codrului (foto 23) însă ne scoate într-o porţiune degajată, în capătul superior al unei văi ceva mai largi.
23
24
Nu vom coborî pe acest drumeag ci vom urma liziera pădurii din stânga noastră. Valea pe care tocmai o traversăm o vom descrie separat. Urcăm încet pe partea opusă, pe lângă alte alunecări de teren, cu pereţi destul de mari şi abrupţi, formaţi mai mult din pietriş. Ajungem deasupra lor (foto 24), într-o porţiune cu mulţi arbuşti şi zone golaşe. Ceva mai sus întâlnim un nou drumeag pe care ne înscriem (foto 25). De aici vom schimba direcţia de mers aşa că privim spre vale, sud. Mai întâi spre Munţii Stânişoara, în ultimul plan în imaginea 26 dar şi spre porţiunile cu multe alunecări de teren, în plan apropiat, în aceeaşi fotografie.
25
26
De partea cealaltă a Văii Moldovei zărim o creastă golaşă (foto 27). Pe ea am coborât de pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-rasariteni/stanisoara/arbore-de-tisa-la-capu-campului-muntii-stanisoara (foto 24-30 de pe acel traseu). Continuăm tot pe liziera pădurii până zărim următoarele dealuri care se întind mult spre est (foto 28).
27
28
Urmăm mai departe drumeagul şi intrăm în pădure, schimbând sensul de mers spre nord (foto 29). Mergem doar câteva minute şi traversăm o poiană unde am găsit instalaţii de extracţie (foto 30).
29
30
31
Imediat după această poiană ajungem la un drum (foto 31). Dacă îl urmăm spre dreapta faţă de sensul de mers până aici vom coborî în satul Berchişeşti. Ne vom abate spre stânga, pentru a continua traseul. Mergem 10 minute pe noul drum, prin pădure, până în poiana din imaginea 32. De aici avem două variante.
Prima variantă este să părăsim drumul şi să ne abatem pe drumeagul care se zăreşte în partea dreaptă a imaginii 32, cel care intră în pădure; în perioadele umede are mult noroi (foto 33). În câteva sute de metri ajungem într-o mică poiană, la o intersecţie (foto 34). Ne abatem pe drumul din stânga imaginii 34. Acesta urmează un frumos parcurs printr-o pădure predominant din foioase (foto 35).
32
33
34
35
37
Drumeagul este acoperit cu frunze (foto 37) şi la un moment dat începe să coboare destul de mult. În acel loc, unde începe să coboare, intersectăm alt drumeag (foto 38), mai mult cu aspectul unei poteci largi. Din acest loc ne abatem spre dreapta, către sud. Poteca urmează curba de nivel până la valea unui mic pârâu (foto 39).
38
39
Traversăm pârâul şi urcăm pe partea opusă, pe aceeaşi potecă. Aceasta se lărgeşte şi după ce trece ca printr-un tunel (foto 40) ajungem într-o poiană cu mănunchi de drumuri, spre aproape toate direcţiile. Ne vom abate spre stânga faţă de sensul de mers până aici (foto 41). Drumeagurile pe care le întâlnim au rezultat în urma exploatărilor forestiere. Trecem pe lângă un brad încărcat cu vâsc (foto 43).
44
Parcurgem câteva sute de metri şi ajungem într-o vastă porţiune defrişată. De acolo ne abatem spre stânga pentru a evita văile adânci şi abrupte pe care ar trebui să le traversăm dacă am urma strict direcţia spre est. Drumul intră imediat în pădure şi trecem pe lângă un foişor (foto 44).
Continuăm pe acelaşi drumeag (foto 45) şi după ce trecem de un luminiş (foto 46) ajungem la o mică intersecţie (foto 47). De acolo ne abatem spre dreapta. Treptat, drumeagul se îngustează, capătă aspectul unei poteci şi ne conduce la valea unui mic pârâu (foto 48).
45
46
47
48
49
Urmăm pârâul traversând o mică zonă mlăştinoasă (foto 49). Ceva mai jos dăm peste un alt drumeag care ne conduce în câteva zeci de metri la drumul asfaltat 178G care se desprinde din drumul E58, Suceava - Gura Humorului şi duce în satul compozitorului Ciprian Porumbescu (fostul sat Stupca) (foto 50). Suntem la 2 km de intersecţia celor două drumuri. Până aici am avut un parcurs în zig-zag prin pădure. De aici fie ne abatem spre stânga faţă de sensul de mers, până la intersecţia amintită fie, cale de 4 km, spre dreapta, până în satul Ciprian Porumbescu. Am privit spre stânga mai întâi, unde zărim o linie de înaltă tensiune care străbate aceste păduri (foto 51) şi pe care o vom mai întâlni atunci când vom descrie a doua variantă a drumului, de la imaginea 32. De aceea e bine să luăm ca reper această linie de înaltă tensiune.
50
51
Am ales pentru început a doua variantă. Ne înscriem pe drumul asfaltat, înspre satul compozitorului (foto 52). Drumul este pitoresc în orice anotimp. Cum ieşim din pădure privirea ne va fi atrasă de un peisaj frumos, dealuri golaşe cu larice (foto 54).
52
54
55
Iată intrarea în satul Ciprian Porumbescu (foto 55). Parcurgem 1,5 km prin sat, până la o intersecţie unde găsim indicatoare spre casa lui Ciprian Porumbescu (foto 56). Ceva mai sus, la câteva sute de metri, zărim casa în care a trăit (foto 57). Ne întoarcem în centrul satului unde terminăm traseul transversal al părţii sudice a acestei păduri.
56
57
58
A doua variantă. De la intersecţia din imaginea 32 urmăm mai departe drumul forestier (foto 58). El traverseză pădurea şi ajungem la o intersecţie, într-o mică poiană. Nu ne abatem pe drumul din stânga imaginii ci continuăm pe cel pe care suntem şi este cel mai circulat (foto 59). După 15 minute ajungem într-un loc degajat unde întâlnim instalaţii de extracţie (foto 60).
Apoi drumul începe să coboare şi treptat se îngustează după ce depăşim o mică poiană cu alte instalaţii. Ceva mai la vale trecem pe sub o boltă formată din crengile arbuştilor mai tineri (foto 62) şi ajungem la intersecţia din imaginea 63. Acolo, drumul din stânga imaginii urcă şi trece peste un mic vârf. Am preferat să ocolim acel vârf şi ne-am abătut pe drumul din dreapta imaginii. După 200-250 m prin pădure ajungem într-o altă porţiune pe unde trece linia de înaltă tensiune surprinsă în imaginea 51, de data asta mult mai înspre vest (foto 64).
59
60
62
63
64
65
Imediat cum dăm de culoarul pe unde trec stâlpii de transport a energiei electrice, ne abatem spre stânga. Ne luptăm cu câteva tufe dar găsim o potecă pe liziera pădurii. Undeva mai jos găsim din nou drumul (foto 65), care se abate spre dreapta, către vale. Prin pădure drumeagul coboară sinuos (foto 67) şi se aud maşinile de pe drumul E58.
67
68
69
Foarte puţin mai jos depăşim o poiană de unde zărim casele din satul Păltinoasa (foto 68) şi coborâm abrupt spre Pârâul Bucovăţ (foto 69).
Îl depăşim şi un drumuşor de doar 100 m ne scoate la drumul E58, foarte aproape de intersecţia acestuia cu drumul 2E (foto 70).
Page updated
Google Sites
Report abuse