Cheile Corcoaiei/ Corcoaia, pe Cerna, între Munţii Godeanu şi Mehedinţi
Vasile Bouaru, Nicoleta Schipor (Rădăuţi)
În Muntii Mehedinţi, la limita cu Munţii Godeanu, în judeţul Gorj, se află nişte chei interesante şi spectaculoase, săpate de Râul Cerna. Accesul spre chei (descărcaţi harta zonei de la), deşi pare facil este anevoios din cauza stării drumului. Din Băile Herculane parcurgem 25 km pe drumul 67D înspre Baia de Aramă şi ajungem la intersecţia din imaginea 0 de la, de unde deviem pe drumul 66 A spre Cheile Bobotului. De acolo mai avem de parcurs 13 km până în satul Cerna Sat, extrem de izolat, cu doar câteva case.
După parcurgerea a aproape 10 km ajungem la intersecţia din imaginea 1, unde ne abatem spre dreapta în sensul de mers. Mai parcurgem câteva sute de metri şi admirăm pe partea dreaptă două abrupturi stâncoase (foto 2). Intrăm în sat şi îl parcurgem pe drumul principal, spre amonte. Vom întâlni pe partea dreaptă un indicator către satul Motru Sec (foto 3), traseul trecând peste puntea aflată ceva mai jos de noi (foto 4).
1
2
3
4
5
6
7
După parcurgerea a aproape 3 km de la intersecţia din imaginea 1, după ce am traversat tot satul, ajungem în zona fotografiei 5 unde, pe partea dreaptă, se zăresc câteva stânci între care sunt Cheile Corcoaiei. Până să ajungem la ele întâlnim o săgeată pentru alt traseu turistic (foto 6). Ajungem la un zid mare din beton (foto 7) pe care este scris că putem campa. Pe lângă acel zid se află punctul de intrare în chei. O şopârlă se odihnea la soare (foto 8).
8
Privim spre înapoi (foto 9). Stând cu faţa la intrarea în chei zărim spre stânga noastră un panou (foto 10) iar alături sunt săgeţi indicatoare (foto 11). Ne îndreptăm spre podul metalic de la intrarea în chei (foto 12). Coborâm până la malul apei ca să privim cheile (foto 13, 14).
9
10
11
12
13
14
15
Sunt spectaculoase, deşi scurte; au aproape 300 m. Urcăm spre balustrada metalică aflată pe malul drept geografic al apei (foto 15) apoi ne abatem spre podul metalic de deasupra cheilor şi privim spre amonte (foto 16). Intrăm în chei (foto 17). Avem balustradă metalică de susţinere şi privim în jos de la ea (foto 18). Un vierme inelat este într-o mică scobitură (foto 20).
16
17
18
20
Râul aflat sub noi ne captează atenţia (foto 21). Se pare că aceste chei s-au format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri (foto 22, 23). Iată cum arată pereţii cheilor (foto 23, 25). Ne apropiem de capătul amonte al cheilor şi zărim pereţii verticali de acolo (foto 26).
21
22
23
25
26
Peretele opus prezintă şi el forme interesante (foto 28, 29). Ajungem la capătul balustradei (foto 29). De acolo privim în sensul de curgere a apei, spre baza peretelui opus nouă (foto 30).
28
29
30
Iată cum arată cheile dinspre amonte spre aval (foto 31). Cerna este foarte limpede aici şi destul de rapidă. După balustrada de protecţie, pe stâncile care urmează sunt vipere (foto 33). Deasupra cheilor, pe partea dreaptă geografic, se află o fostă carieră de piatră de la care s-au rostogolit stânci spre vale, locuri prin care omul nu mai trece acum; este loc ideal pentru şerpi. Facem cale întoarsă şi mai privim partea de intrare în chei (foto 34) precum şi imensele marmite strabătute de apă (foto 35). Ieşim la drumul nemodernizat din sat care se continuă în amonte spre Lacul de acumulare Iovanul sau acumularea Cerna. Drumul este puţin circulat şi în amonte şi în aval.
31
33
34
35