Cascada Vânturătoarea, în amontele Lacului Prisaca, în Munții Cernei

Vasile Bouaru, Nicoleta Schipor (Rădăuţi)

Pentru a ajunge în punctul de acces către cascadă parcurgem 12 km de la Băile Herculane înspre Baia de Aramă, pe drumul 67D (vezi harta zonei la). După această distanţă suntem la coada Lacului de acumulare Prisaca. Acolo se află intersecţia din imaginea 1 cu un drum care doar trece Râul Cerna spre nişte pensiuni de pe malul drept geografic. Înainte de a trece podul peste Cerna găsim un panou cu indicaţii despre traseu (foto 2, 2a).

1

2

2a

Pe partea cealaltă a râului, chiar cum vom traversa podul, se află o pensiune. Traseul urcă prin stânga ei, exact prin spatele ei şi urmează valea care se vede în imaginea 3, spre abruptul din ultimul plan. De pe pod privim Cerna în aval (foto 4) şi în amonte (foto 5). Ne înscriem apoi pe poteca marcată şi ceva mai sus de pensiune ne abatem spre dreapta, pe o potecă (foto 6). Traversăm valea unui mic pârâu şi apoi începem să urcăm destul de abrupt (foto 7).

3

4

5

6

7

Poteca este bine marcată şi vizibilă (foto 8). Traseul îşi păstrează pe o bună porţiune aceeaşi carcateristică de a fi destul de abrupt. Trecem pe lângă câteva stânci care seamănă cu nişte ziduri (foto 9) iar undeva mai sus mai găsim stânci dispuse în straturi parcă aşezate de mâna omului dar, evident naturale (foto 10).

8

9

10

11

12

Poteca are şi porţiuni orizontale sau cu panta mai mică, dar pe distanţe scurte. Trecem din nou pe sub o porţiune de abrupt (foto 11) şi, undeva mai sus, printr-un loc mai degajat putem privi spre partea cealaltă a văii (foto 12). Găsim un loc de unde zărim cascada (foto 13).

13

Fiind primăvară, cald (ultimele zile din mai 2017), întâlnim flori din abundenţă, de exemplu clopoţei (foto 14). Mai urcăm câteva sute de metri şi trecem pe lângă un minunat punct de belvedere de unde privim spre cascadă (foto 15) şi spre imenşii pereţi de lângă ea (foto 16).

Acest punct fiind pe un pinten stâncos şi mai golaş, găsim foarte multe flori. Mai întâi garofiţe (foto 17) apoi, privind pe stâncăriile din jur, puzderie de flori de toate culorile. Câţiva metri mai garofiţele sunt suverane (foto 19). Şi panseluţe cresc pe aici (foto 20). Printre stânci am zărit flori de urzică moartă (foto 21).

14

15

16

17

19

20

21

Mai urcăm foarte puţin şi ajungem într-un loc deschis, foarte aproape de baza cascadei (foto 22). Înainte de a ne îndrepta spre cascadă găsim un panou cu informaţii (foto 24). Atracţia principală este cascada. Privim mai întâi locul unde cade apa. Este invadat de verdeaţă, verdele fiind foarte viu (foto 25).

22

24

25

Apoi privim în sus, spre cascada care se avântă în gol de la mai mult de 40 m (foto 26). E foarte fină la această dată; debitul este variabil în funcţie de precipitaţii. Iată treapta de sus, peste care sare apa (foto 27).

26

27

Ne strecurăm pe sub cascadă, apa cade la câţiva metri de peretele surplombat. De acolo privimm spre vale (foto 28). Apoi fotografiem de sub cascadă locul în care apa atinge pământul, acelaşi ca în imaginea 25 dar din altă poziţie (foto 29).

28

29

Iată cum arată peretele pe sub care ne strecurăm (foto 30). După ce am trecut pe sub cascadă privim din nou spre căderea de apă (foto 31), apoi ceva mai sus (foto 32).

30

31

32

Dacă vom privi spre valea pe care am urcat zărim în depărtare frumoşii munţi din partea stângă a Cernei (foto 33; https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/mehedinti). Tot de aici am făcut un mic film https://youtu.be/EerwekMrfrw. Trecem din nou pe sub cascadă şi coborâm până în locul în care apa ei atinge pământul (foto 34), areal invadat de muşchi şi ierburi verde crud foarte intens; exact în locul unde apa atinge solul sunt câteva stânci de mici dimensiuni de culoare maro deschis. De aici apa generează un pârâu care curge grăbit spre vale.

33

34