Peștera Capetelor de la Șipot, în Munții Șureanu

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)

Cavitatea se află în peretele vertical din stânga geografic al Peșterii 600 metri cubi de la Șipot (harta 1; https://sites.google.com/site/romanianatura22/home/carpatii-meridionali/sureanu/pestera-600-metri-cubi-de-la-sipot-in-muntii-sureanu și https://sites.google.com/site/romanianatura13/home/carpatii-meridionali-ghiduri-harti-marcaje-pesteri/sureanu/marile-pesteri-din-versantul-stang-geografic-al-streiului-in-muntii-sureanu), deschiderea ei fiind cam la același nivel cu intrarea în Peștera Pălăriei (https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/carpatii-meridionali/sureanu/pestera-palariei-in-peretii-de-la-sipot-muntii-sureanu).

Una din deschiderile ei fusese observată cam prin anul 1972, când Ică Giurgiu, Horia Mitrofan, Mihaela Giurgiu încercau să colecteze cât mai multe informații despre acești pereți. Escalada începută aici de cei trei ar mai fi durat mult, dar prezența lui Cezar Manea, alpinist experimentat de la Armata Brașov, a rezolvat ascensiunea pe 1 ianuarie 1974, la capătul unei lungimi de coardă pe care Cezar a apreciat-o la gradul 4 de dificultate. Cezar a intrat primul în Peștera Capetelor apoi i-a asigurat pe Bebe Stoica și Ică Giurgiu să ajungă lângă el.

Peștera Capetelor are cam 20 metri lungime (harta 2). A fost săpată prin curgerea apei sub presiune. Pe ramura ei dreaptă se observă trei nivele de eroziune. Pe ramura ei stângă galeria este obturată de o depunere masivă de travertin și tuf, foarte dură. La baza acestei depuneri, de asemenea de-a lungul ei, au fost găsite resturi osteologice și mai multe cranii. Câteva cranii au fost recoltate și aduse la București, pentru determinare. Horia Mitrofan a reușit să afle despre ele că sunt de… porc.

Iată că fosta cale de ieșire la suprafață a apelor este acum suspendată la zeci de metri de baza peretului, uscată și nu ni se pare că pe aici există vreo cale de a pătrunde mai departe în interiorul masivului.