Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
1
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Prin multe locuri din România sunt stânci care privite dintr-o anumită parte par să semene cu chipuri de oameni, cu animale sau alte figuri pe care creierul nostru le plăsmuieşte. O asemenea stâncă se află în apropiere de Băile Herculane, nu departe de satul Topleţ.
Accesul spre stânca cu chip de om este facil. I se spune Sfinxul de la Topleţ sau Sfinxul Bănăţean. Stânca respectivă este mai aproape de Băile Herculane decât de satul Topleţ. Dacă ne vom deplasa dinspre Orşova spre Băile Herculane, pe drumul E70, la aproximativ 8 km înainte de intrarea în staţiunea Băile Herculane, pe malul stâng geografic al Râului Cerna, se află satul Topleţ. Însă vom continua deplasarea spre Herculane şi după ce am parcurs cei 8 km ne abatem spre dreapta pe drumul 67D înspre staţiune, părăsind drumul E70.
La 100 m după ce am intrat pe noul drum traversăm Cerna pe un pod. Deşi drumul spre sfinx este imediat după acest pod, pe partea dreaptă dacă ne deplasăm spre Herculane, am mai parcurs 300 m către staţiune pentru a vedea intrarea în Valea Cernei cu ai săi impresionanţi pereţi calcaroşi (foto 1).
Revenim apoi în vecinătatea podului peste Cerna şi ne înscriem pe drumul de ţară care se desprinde din drumul 67D, drum pe care îl vom urma circa 3 km înapoi spre satul Topleţ dar pe malul stâng al Cernei (foto 2). Iată Cerna, de pe pod spre aval (foto 3). Trecem pe lângă o staţie de colectare a gunoaielor apoi drumul se apropie foarte mult de râu (foto 4).
2
3
4
În stânga noastră, în sensul de mers, trecem pe lângă o porţiune de abrupt stâncos format din grohotişuri (foto 5). La câteva sute de metri porţiunea stâncoasă este mai mare (foto 6). La baza ei se află o groapă de depozitare a gunoaielor dar zărim o uriaşă surplombă aflată la ceva mai mult de 1 m de sol (foto 7). Ceva mai încolo am intersectat o turmă de capre (foto 8). Valea se lărgeşte iar drumul urmează o porţiune pitorească, aproape de malul Cernei (foto 9). Întâlnim adesea Coada şoricelului (foto 10). Admirăm Râul Cerna (foto 11).
5
6
7
8
9
10
11
Mai parcurgem câteva sute de metri şi ajungem la o intersecţie. De la aceasta ne abatem spre stânga în sensul de mers (foto 12). Găsim un lan cultivat cu cereale în care cresc şi mulţi maci (foto 13, 14). Toată porţiunea pe care o străbatem este plină de flori frumoase. Margaretele sunt răspândite peste tot (foto 15).
12
13
14
15
Iată că drumul nostru trece printre două garduri iar în partea stângă, sub munte, zărim un grup de stânci (foto 16). Acolo este ţinta călătoriei noastre. Trecem prin dreptul lor iar stânca cea mai de jos, care s-a desprins din cele de sub munte, încă pare obişnuită (foto 17).
16
17
Se află pe o proprietate îngrădită. După ce mai parcurgem câţiva metri, stânca cea mai de jos, pe care am zărit-o înainte, seamănă cu chipul unui om (foto 18). Iată Sfinxul Bănăţean văzut de aproape (foto 19).
18
19 Are înălţime de aproape 16 m (foto 20).
Page updated
Google Sites
Report abuse