Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

După căutările din anii anteriori, când am găsit laleaua pestriţă în zonele descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-rasariteni/podisul-sucevei/laleaua-pestrita-fritillaria-meleagris-la-burla-podisul-sucevei am căutat şi în 2017 noi locuri în care mai creşte această minunată plantă, în zona satului Todireşti din judeţul Suceava, sat prin care am mai trecut atunci când am cercetat Dealul Osoi din vecinătatea ei (https://sites.google.com/site/romanianatura60/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei/trovanti-la-todiresti-in-podisul-sucevei).

Din centrul satului ne deplasăm 500 m pe drumul 178A spre următorul sat, Soloneţ. Acolo, de la o curbă a drumului asfaltat, se desprinde spre stânga faţă de sensul de mers indicat un drum de ţară care duce spre Dealul numit Bidigan, unde, potrivit unor surse (de exemplu http://www.roturism-info.ro/orase/judetul-suceava/obiective-turistice-todiresti.html ), ar trebui să fie o rezervaţie naturală. Ne înscriem pe acel drum şi imediat este o bifurcaţie. Ne vom abate pe drumul din dreapta în sensul de mers, spre sud. Drumul ne conduce printre două case (foto 1) spre albia Râului Soloneţ, după ce trecem şi peste calea ferată. Dealul Bidigan este cel din ultimul plan din imaginea 1. Ajungem la albia râului, care este destul de mare aici (foto 2). Nu există punte prea aproape aşa că trebuie să trecem prin apă.

                           1                       




2

Iată râul după ce l-am traversat (foto 3). Drumul de ţară urcă o pantă domoală şi ceva mai sus întâlnim pajişti întinse unde prima dată ne atrage atenţia culoarea galbenă a florilor de Ciuboţica cucului (foto 4).

                          3                       

4

Privim spre înapoi, zărind în depărtare satul Todireşti (foto 5). Drumeagul nostru urcă în continuare, aproape paralel cu albia unui foarte mic pârâu spre care ne vom îndrepta deoarece în locurile de unde izvorăşte, dintr-o zonă mlăştinoasă, vom găsi sporadic laleaua pestriţă (foto 6).

                         5                        
6

Ceva mai sus de noi se află o stână dar nu vom ajunge până la ea ci ne vom abate spre dreapta în urcuş spre acea zonă mlăştinoasă de care am amintit, propice pentru creşterea şi înmulţirea lalelei pestriţe; însă, din cauza activităţii umane arealul acestei plante s-a diminuat foarte mult. Găsim un prim exemplar (foto 7); este o plantă foarte frumoasă, fără miros specific (foto 8). Ne mai deplasăm prin acea mică mlaştină căutând frumoasa lalea. Găsim adesea altă floare specifică perioadei dar şi zonelor mlăştinoase, Calcea calului (foto 9).

                          
7

                                                                                                                                                                                                                                               8                       
9

Dar iată alte câteva exemplare izolate de lalea pestriţă (foto 10). În zonă i se mai spune căldăruşă (foto 11). Ne deplasăm mai departe în căutarea altor asemenea lalele şi traversăm un loc plin cu Ciuboţica cucului (foto 12).

                         10                        
11

                        12

Constatăm că am urcat prea mult şi am depăşit zona mlăştinoasă. Privim spre înapoi (foto 13). Coborâm spre partea umedă a locurilor şi printre ierburile din bălţile pe care le întâlnim găsim iar, sfioasă, o lalea pestriţă (foto 14). Apar şi alte flori, mici, cu culori intense (foto 15). 

                         13                         14                       15

Încă o lalea pestriţă ne încântă privirile şi ne bucurăm că încă creşte pe aici (foto 16). Foarte puţine exemplare am găsit comparativ cu locurile amintite la începutul acestui articol, cercetate anii trecuţi, dar important este că nu a dispărut complet (foto 17).

                         16                       17