Orşova - Peştera Gura Ponicovei - Golful Dubova, prin Cazanele Mici, pe Dunăre


Vasile Bouaru (Rădăuţi) 


Foarte spectaculoasă este zona Cazanelor Dunării. Pereţi din calcar, peşteri, vestigii antice. Imaginile 1-18, 20-25, 30 sunt luate spre aval. Imaginile 26-29 sunt luate spre amonte.






Am ales ca punct de plecare oraşul Orşova (vezi harta 0) din portul căruia luăm un vaporaş care ne conduce pe Dunăre în amonte, prin Cazane (foto 1). Imediat cum ieşim în larg privim spre înapoi, în avalul Dunării. În imaginea 2, în partea stângă, se află Golful Cerna şi podul peste el. Este locul unde Râul Cerna se varsă în Dunăre. Suntem pe lacul de acumulare rezultat în urma construcţiei barajului de la Porţile de Fier I. În anul 1970 partea de jos a oraşului Orşova a fost inundată de apele Dunării; oraşul fusese strămutat mai sus. 

                      1
                      
2

Dunărea are pe aici lăţimi variabile, ajungând să se îngusteze până la 200 m. După câteva minute de când am părăsit portul Orşova, observăm pe malul sârbesc un prim obiectiv istoric, Tabula Traiana (foto 4). Este dedicată victoriilor oştirilor romane asupra dacilor, din anii 105-106 când împăratul Traian a ajuns pe aceste meleaguri. O dată cu construirea barajului de la Porţile de Fier I, nivelul apei a crescut iar Tabula Traiana a trebuit ridicată de pe amplasamentul original cu 30 de metri, până unde se află acum. Din această zonă intrăm în Cazanele Mici ale Dunării (foto 5).

                       4
                         

5





Malurile devin abrupte, cu pereţi verticali (foto 6). Pe malul românesc (Munţii Almăjului, vezi harta de la https://sites.google.com/site/romanianatura52/home/carpatii-apuseni/almaj/din-defileul-dunarii-in-cheile-nerei ), drumul 57 se strecoară anevoie pe la baza abruptului stâncos (foto 7) şi ajungem în dreptul podului peste Golful Mraconia (foto 8).


                       6
                                                                                                                                                                                                                                                     7
                       







8





Acolo zărim imensul chip al lui Decebal (foto 9). Trecem cu vaporaşul pe sub pod şi ne apropiem de imensul chip, înalt de 55 m (foto 10).


                           9
                  
10

Revenim pe cursul Dunării şi privim spre înapoi observând cum fluviul se strecoară printre abrupturile stâncoase (foto 11). Pereţii calcaroşi devin din ce în ce mai înalţi (foto 12) iar prin locurile unde sunt condiţii favorabile, au crescut copaci (foto 13-15). Vara aceste stânci se încălzesc foarte tare şi întâlnim adesea vipere. 

                     11
                                                                                                                                                                                                                            12
                         13
                       14
                    
15







Defileul este impresionant (foto 16, vedere spre aval); deşi seamănă cu ceea ce denumim în mod normal chei, aici denumirea de cazane este mai potrivită (foto 17, vedere spre aval). Iată un imens perete pe malul românesc unde vedem dispunerea stratelor calcaroase (foto 18). Din acel loc fotografiem şi spre amonte (foto 19).


                      16
                      17
                       18
                        
19


Ne apropiem de una din peşterile cele mai interesante din zonă (foto 20, vedere spre aval ). Este Ponicova (harta peşterii şi descrierea accesului sunt la https://sites.google.com/site/romanianatura14/home/carpatii-apuseni/muntii-almaj/ciucaru-mare---cazanele-mari---pestera-ponicova ) a cărei intrare dinspre aval o zărim la baza unui perete stâncos (foto 21). Ne apropiem cu bărcuţa de intrarea în peşteră. Peştera are 1666 m lungime (vezi mai mult despre ea la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/cele-mai-mari-pesteri-din-romania-greatest-romanian-caves/cele-mai-lungi-pesteri-din-romania-indiferent-felul-rocii-2-the-longest-caves-in-romania ) şi are şi o intrare terestră. Intrarea dinspre fluviu o surprindem în imaginea 23. Muntele la baza căruia se află peştera se numeşte Ciucaru Mare.

                   20
                       21
                     
23

Ne depărtăm iar de peretele stâncos, privind spre aval (foto 24) şi amonte (foto 25). În amonte, după o zonă foarte îngustă (foto 26) se află Golful Dubova, deschidere aproape circulară între malurile Dunării, după care, în amonte încep Cazanele Mari.

                                                                                                                                                                                                                                           24
                         25
                    
26






Vaporaşul întoarce înainte de a intra în Golful Dubova (foto 27, vedere spre amonte) aşa că mergem înapoi spre Orşova. Munţii Almăjului, împăduriţi puternic, se văd minunat în depărtare (foto 29). La Orşova închidem circuitul (foto 30).



                      27
                         29
                         30