Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Participanţi: Vasile Bouaru - Rădăuţi, Jacky Cros - Lisses - Franţa, Radu şi George Sireţchi - Rădăuţi, Ciprian Chelariu - Rădăuţi, Sebastian Cotos - Horodnicul de Sus, Petruţa Savu - Hurjueni, Sebastian şi Florin Vicovanu - Volovăţ, Petrică Popescu - Volovăţ, Marius Medrihan - Horodnicul de Sus, Ana Maria Magopăţ - Marginea, Veronica Clodniţchi - Măneuţi, Monica Cârciu - Falcău, Costel Lungu - Marginea, Angelica Mocrei - Rădăuţi, Cornel Rotaru - Rădăuţi.
Din satul Gura Putnei (vezi harta, extras din Nicolae Barbu, Liviu Ionesi - Obcinele Bucovinei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987), aflat în partea nord-estică a Munţilor Obcina Mare, începe o creastă secundară. Are lungimea de 15 km, direcţia nord-est sud-vest şi uneşte satul Gura Putnei de Poiana Strigoaia (sau Strigoiu) aflată pe culmea principală a Obcinii Mari (imaginea 17 de la). Altitudinea cea mai mare se atinge pe Vârful Măgura Vacii, 1158 m.
La est şi sud-est de această creastă se află localităţi importante, încărcate de istorie: Putna şi Gura Putnei. La nord se află o parte a satului Vicovu de Sus, apoi satele Straja şi Falcău. Prin nordul zonei curge Suceava, respectiv porţiunea dintre Brodina şi Gura Putnei (vezi, vezi şi vezi). Din această creastă se desprind mai multe creste secundare spre nord sau sud. Ne-am propus să descriem în detaliu toată zona. Este o arie puţin străbătută de turişti, doar unele porţiuni pe care se află schituri sunt călcate mai des de oameni. Însă ascunde frumuseţi naturale deosebite care merită văzute, cercetate şi admirate.
Am identificat 13 trasee pe versantul nordic şi 9 pe cel sudic. Aceste trasee urmăresc în principal drumurile forestiere pe care se poate face accesul către munte sau pâraiele mai importante. Traseele spre şi dinspre creasta principală le-am descris de la est spre vest pe ambii versanţi, cel nordic şi cel sudic. Deoarece la nord de muntele pe care îl descriem curge Suceava, toate traseele dinspre această parte au ca punct de plecare satele Straja şi Falcău, concentrate la cele două poduri peste râu din aceste localităţi, respectiv podul peste care se ajunge la fosta gară C.F.R. Straja şi podul aflat la ieşirea din amonte din satul Falcău, care duce în zona Ascuncelu - Ascunsu.
La aceste trasee se mai adaugă traseul de creastă descris în 4 etape precum şi un traseu care urmăreşte un drum forestier dintre localităţile Straja, aflată la nord şi Putna, aflată la sud.
Pentru a intra în traseul de creastă am ales satul Gura Putnei. Ultimul sat înainte de satul Putna, dacă ne deplasăm pe drumul 2H, se numeşte Bivolărie. Exact la 4 km de Bivolărie, înspre Putna, înainte de o pensiune aflată pe partea dreaptă în sensul de mers spre Putna, se desprinde un drumeag, pe lângă un gard, care duce spre un ogor din apropiere (foto 1). Este locul pe unde am făcut ieşirea din traseul descris la. Pe acel drumeag ne vom abate. Undeva mai jos, din câmp, privim partea de început a crestei pe care am străbatut-o în două anotimpuri, toamna (foto 2a) şi iarna (foto 2b). Primul vârf proeminent pe care îl zărim este Scorbura, de 990 m. Până la acel vârf creasta pe care dorim să o străbatem este destul de fragmentată. Spre stânga faţă de Vârful Scorbura zărim valea în care se află satul Gura Putnei şi mai spre stânga valea unde se află satul Putna (foto 3). Această primă porţiune este străbătută de multe drumuri forestiere, drumeaguri de munte, poteci şi asta pentru că se află foarte aproape de sate locuite.
1
2a
2b
3
Ne deplasăm pe o potecă spre un pod de cale ferată (foto 4), amintit şi pe traseul care descrie Râul Suceava, imaginea 64 de la. La 100 m după pod intersectăm un drum ce coboară din sat (foto 5).
4
5
6
Părăsim calea ferată pe care nu se mai circulă şi ne abatem spre stânga, în urcuş uşor. Undeva mai sus privim, spre dreapta faţă de sensul de mers, partea superioară a proeminenţei de unde am făcut fotografiile 59, 60 şi 61 de pe porţiunea Straja - Gura Putnei, de-a lungul Râului Suceava (foto 6). Imediat mai sus ajungem la o intersecţie de unde ne abatem spre stânga (foto 7) şi la 100 m de această intersecţie urmăm primul drum pe partea dreaptă pe care îl întâlnim, drum ce urcă spre pădure (foto 8).
7
8
Nu mergem prea mult şi depăşim ultima casă din satul Gura Putnei, de pe acest drum. Iată cum arată, spre înapoi, ieşirea din sat, iarna (foto 9a) şi toamna (foto 9b).
9a
9b
Ne deplasăm apoi pe lângă gardul din stânga noastră (foto 10) şi din locul unde drumul forestier intră în pădure privim Valea Sucevei (foto 11). În depărtare se văd casele din satul Vicovu de Sus. Ceva mai aproape zărim construcţiile hidrotehnice precum şi podul unde am încheiat etapa Straja - Gura Putnei de parcurgere a Râului Suceava (foto 12).
10
11
12
Intrăm în pădure în urcuş uşor (foto 13). Sunt mai multe poteci care urcă şi se întâlnesc mai sus (foto 14).
13
14
Apoi drumul se lărgeşte (foto 15) şi ajungem într-un loc mai degajat unde este o bifurcaţie (foto 16a). Iată aceeaşi bifurcaţie iarna când se observă ceva mai greu potecile care se despart (foto 16b).
15
16a
16b
De aici avem două variante.
Prima: ne abatem pe drumeagul din dreapta în sensul de mers (foto 17). Întâlnim câteva poteci pe care vom coborî tot spre dreapta, prin pădure (foto 18). Coborâm câteva sute de metri până ajungem într-o porţiune mlăştinoasă unde întâlnim un drumeag ce urcă spre stânga faţă de sensul de coborâre (foto 19).
17
18
19
Urcăm pe acest drum forestier. Toamna târziu, găsim ciuperci cu mulţi spori pe sub cioatele de aici (foto 20). Drumeagul ne conduce într-o poiană (foto 21).
20
21
Din această poiană drumeagul se îngustează şi capătă aspectul unei poteci mai largi. De asemenea creşte şi panta (foto 22). Urcăm mai departe (foto 23) şi undeva poteca se bifurcă: o variantă merge pe curba de nivel şi alta urcă. Ne vom abate pe cea în urcuş. Este mai puţin circulată şi asta se vede după vegetaţia mai abundentă (foto 24).
22
23
24
25
26
După un urcuş ceva mai abrupt dar scurt poteca se mai stabilizează pe o porţiune orizontală (foto 25) şi ne conduce într-o mică poiană unde din nou este o bifurcaţie (foto 26). Ne vom abate uşor spre stânga, în urcuş şi nu pe poteca mai clară care se abate spre dreapta. Urcăm foarte puţin până în vârful dealului pe care suntem (foto 27) apoi coborâm pe partea opusă. În coborâre întâlnim un muşuroi uriaş (foto 28). Din vârf coborâm 100 m şi ajungem la un alt drum forestier (foto 29).
27
28
29
30
A doua variantă: ne abatem pe drumeagul din stânga din foto 16a sau 16b. Acesta coboară uşor la început (foto 30) şi undeva mai jos se bifurcă, noi vom urma varianta din dreapta în sensul de mers (foto 31). Varianta din stânga coboară înapoi spre satul Gura Putnei. Iarna, brazii acoperiţi cu zăpadă conferă aspect deosebit traseului (foto 32).
31
32
Ceva mai jos observăm spre dreapta o imensă poiană. Spre ea ne vom îndrepta (foto 33). Înainte de a coborî spre poiană întâlnim un alt drumeag care vine tot de undeva din sat şi duce spre poiană. Imediat cum ne înscriem pe acest drumeag privim spre înapoi. În imaginea 34 noi am venit pe drumul din stânga ei dar iarna drumeagul este mai greu vizibil.
33
34
Ajungem în poiană (foto 35), de unde avem minunată privelişte spre nord (foto 36). Urcăm spre capătul opus al poienii şi întâlnim un drum forestier pe care ne înscriem. Acesta urmăreşte curba de nivel (foto 37).
35
36
37
Nu departe drumul ne conduce într-o mică şa de unde ne abatem spre stânga faţă de sensul de mers. Pădurea arată feeric şi iarna (foto 38). Încă puţin şi ajungem într-un loc deschis (foto 39), lângă un gard ce împrejmuieşte o altă poiană. Lângă acel gard intersectăm un alt drumeag. Ne abatem spre dreapta pe acest nou drumeag. În imaginea 40 este intersecţia imediat după ce ne-am înscris pe noul drumeag. Am ajuns aici din partea stângă din imaginea 40. Dacă ne-am fi abătut spre stânga, pe lângă acel gard care împrejmuieşte poiana am fi ajuns tot în satul Gura Putnei, pe varianta descrisă la sfârşitul acestei prime porţiuni din traseul nostru.
38
39
40
Şi această poiană arată frumos (foto 41). Suntem în Poiana Mare. Continuăm deplasarea pe drumul ce urmăreşte îndeaproape împrejmuirea (foto 42). La câteva zeci de metri avem din nou vizibilitate spre nord (foto 43).
41
42
43
Nu departe drumul nostru se bifurcă din nou. Cel din stânga în sensul de mers urmăreşte mai departe gardul ce împrejmuieşte poiana (foto 44). Pentru a continua traseul ne vom abate însă spre dreapta, nu înainte de a privi din nou spre nord unde surpindem în ultimul plan, în imaginea 45, Vârful Aluniş, de 915 m altitudine, întâlnit pe traseul descris la. Imediat cum ne-am abătut spre dreapta privim spre înapoi (foto 46).
44
45
46
Am ajuns în locul unde am coborât de pe ultimul vârf de pe prima variantă, respectiv unde am făcut imaginea 29. De aici urmăm 200 metri drumeagul pe care ne-am înscris (foto 47) până intersectăm un drum forestier mai mare ce face legătura între satele Putna şi Straja cu o ramificaţie spre Gura Putnei (drumul forestier dintre Putna şi Straja) (foto 48). Înainte de a ajunge la această intersecţie, undeva în stânga noastră zărim printre brazi abruptul Vârf Scorbura (foto 49).
48
49
Dacă de la intersecţia din imaginea 40 ne abatem spre stânga faţă de sensul de mers până aici, pe lângă gardul care împrejmuieşte poiana, vom ajunge tot în Gura Putnei. Poiana arată frumos şi toamna târziu (imaginea 50), cam din acelaşi loc de unde am făcut şi imaginea 41. Ne deplasăm pe lângă partea estică a poienii (foto 51) şi ajungem în partea opusă de unde privim spre înapoi (foto 52).
50
51
52
53
54
Suntem pe un drumeag ce coboară spre sat dar în coborâre am preferat să ne abatem uşor spre stânga, pe poteci ce merg aproape paralel cu drumeagul amintit. Ajungem mai jos din nou la un drumeag ce vine din partea superioară a poienii din imaginea 35 (foto 53). De aici urmăm acest drumeag spre vale (foto 54) şi întâlnim primele case din satul Gura Putnei iar în 300 m ajungem la drumul principal din sat (foto 7 de pe traseul Gura Putnei - Poiana Jiji).
Pentru a continua traseul de creastă, din vecinătatea imaginii 48, unde am intersectat drumul ce face legătura între Putna şi Straja, avem două variante. Una este să păstrăm direcţia pe care am ajuns până aici, să traversăm pur şi simplu acel drum şi să mergem mai departe prin pădure până întâlnim un drumeag care ne va conduce spre Vârful Scorbura. Nu recomandăm această variantă deoarece prin porţiunea de pădure pe care trebuie să o străbatem, deşi nu e prea lungă, apar mai multe poteci şi drumeaguri laterale care ne pot deruta.
A doua variantă este mai bună şi ne conduce în siguranţă la acelaşi drumeag pe care vom ajunge spre vârf. Din locul în care am ajuns la drumul de legătură între Straja şi Putna ne abatem la stânga, spre Putna, circa 500 m până la podul din imaginea 55. Această fotografie este făcută după ce am depăşit podul, noi ajungând aici din dreapta în această imagine. Am marcat cu săgeată roşie drumeagul pe unde trebuie să continuăm traseul. Pentru a avea o şi mai bună reprezentare a locului din care părăsim drumul forestier am mai făcut o fotografie înainte de a ajunge la acel pod şi pe care am marcat cu săgeată roşie locul pe unde trebuie să suim (foto 56). În imaginea 57 se vede, spre stânga, noul drumeag pe care suim.
55
56
57
Urcăm prin pădure (foto 58), trecând prin mici porţiuni golaşe (foto 59) şi ajungem în şaua şi intersecţia din imaginea 60 după 15 minute după ce am părăsit drumul forestier care uneşte Putna de Straja. De la această intersecţie, drumeagul din dreapta din imaginea 60 coboară spre Râul Suceava.
58
59
60
Noi ne abatem pe drumeagul din stânga imaginii, cel care urcă spre Vârful Scorbura. Imediat cum ne-am înscris pe acest drumeag privim spre înapoi, pe unde am ajuns aici (foto 61). Drumeagul capătă repede aspectul unei poteci mai largi şi se strecoară printre arbuşti (foto 62).
61
62
Mai sus întâlnim o mică intersecţie de poteci (foto 63). De acolo ne abatem pe poteca din stânga imaginii, tot timpul în urcuş. Panta devine ceva mai mare. Pădurea este formată din copaci înalţi care, în ziua de sfârşit de ianuarie 2016 când am făcut această porţiune, părea că se pregăteşte de primăvară. Urcând, panta devine din ce în ce mai mare (foto 65). Ultima porţiune, înainte de vârf, este cea mai abruptă însă nu ridică probleme deosebite (foto 66).
63
65
66
Atingem vârful depăşind câteva tranşee care se mai văd pe înălţimile acestor munţi. Din vârf privim spre înapoi (foto 67). Suntem pe Vârful Scorbura, 990 m altitudine, în dreptul unei borne, privind spre poteca pe care am urcat (foto 68). Aici intersectăm traseul care porneşte din Straja, traseul 2 de pe versantul nordic.
Page updated
Google Sites
Report abuse