Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
1
Ajungem şi la pod de unde privim spre amonte (foto 1) şi aval, către ultima porţiune de râu pe care o mai avem de străbătut (foto 2). Ne înscriem apoi pe malul stâng, ca şi până aici, iar raţiunea alegerii este faptul că dinspre malul drept curg mai multe pârâuri, unele mai greu de trecut.
2
La câteva sute de metri de podul de la Vereşti, malul drept este mai înalt (foto 3). Chiar dacă suntem pe malul opus, remarcăm foarte multe găuri făcute de păsări. Acestea zboară repede şi fac multă gălăgie (foto 4).
3
4
Porţiunea pe care o traversăm în continuare este marcată de prundişuri printre care se strecoară flori (foto 5, 6).
5
6
Câteva sute de metri în aval, malul stâng se înalţă (foto 7). Privim spre înapoi (foto 8). Prin malul pe sub care trecem observăm multe găuri (foto 9).
7
8
9
Pe malul opus, un nagâţ (foto 10). Râul curge liniştit, formând coturi mari (foto 11). Spre vest se văd dealurile dinspre satul Udeşti (foto 12).
10
11
12
Ceva mai la vale întâlnim iar un mal foarte gălăgios (foto 13). Prin micile găuri săpate aici cresc sute de păsări mici care fac vacarm (foto 14). În stânga noastră se află un mic iaz, în apropierea unei stâni (foto 15).
13
14
15
Mergem mai departe şi undeva mai la vale zărim un mic grup de lebede (foto 16, 17). Râul curge liniştit şi formeză destul de des mici insule (foto 18).
16
17
18
Vegetaţia de luncă de pe maluri este din ce în ce mai deasă. Ne apropiem de râu şi observăm cum apa se desparte în braţe pe după o nouă insulă (foto 19). Spre înapoi râul arată ca în imaginea 20. Observăm pe malul opus pădurile de pe dealurile aflate în vecinătatea satului Chilişeni (foto 21).
19
20
21
Din nou râul se desparte în multe braţe (foto 22). La un cot pietros găsim primii maci din acest an, timizi, mici, printre pietre, în bătaia vântului (foto 23). Trebuie să ne depărtăm apoi de mal deoarece răchitele de pe margine sunt foarte dese. Urcăm puţin şi privim râul spre aval (foto 24).
22
23
24
Mai la vale găsim splendide exemplare de răchită albă (foto 25). Imediat urmează o porţiune mlăştinoasă unde trestiile tinere, de un verde crud, vor prospera până spre toamnă (foto 26). Din nou vegetaţia este din ce în ce mai deasă, inclusiv ierburile. De multe ori a trebuit să ocolesc porţiuni întregi prin care nu se putea trece direct, păstrând totuşi direcţia de curgere a râului (foto 27).
25
26
27
Ajungem la un mic pod peste râu, pod peste care trece drumul ce face legătură între satele Chilişeni şi Băneşti (foto 28). Este îngust dar util pentru că, în cazul când nu era acest pod, pentru a ajunge dintr-o localitate în alta s-ar fi făcut un ocol considerabil (foto 29). De pe pod privim spre amonte (foto 30) şi spre aval (foto 31).
28
29
30
31
Mai la vale găsim iar o mică colonie de pescăruşi gălăgioşi, identici ca specie cu cei întâlniţi la Suceava (foto 32). În vecinătatea lor, o lebădă singuratică (foto 33). Râul se lărgeşte puţin şi apa pare să fie mai adâncă în această porţiune. Vântul, care are mici rafale, formeză valuri (foto 34).
32
33
34
Ajungem la o mică pădure de salcâm, prea deasă şi tepoasă pentru a putea fi străbătută direct. Găsim un drumeag prin această pădurice (foto 35). Ne conduce la o plajă unde cresc doar margarete (foto 36). De acolo observăm că suntem în vecinătatea podului de cale ferată a liniei Suceava - Bucureşti.
35
36
Trecem pe sub cele două poduri construite monumental (foto 37). După aceste poduri râul face un cot mare spre dreapta în sensul de curgere. Privim spre înapoi (foto 38). Ajungem la o pădure de mesteceni. Destul de rară dar copacii sunt frumoşi (foto 39). Încercăm să depăşim această pădure chiar pe malul destul de înalt al râului dar în continuare vegetaţia se dovedeşte a fi un obstacol de netrecut. Aşa că ne abatem câteva zeci de metri de la mal.
37
38
39
Găsim o zonă mlăştinoasă cu două mici lacuri şi în rest mult stufăriş (foto 40). Ambele lacuri sunt pline pe o anumită porţiune de nuferi galbeni (foto 42-44).
40
42
43
44
Continuăm înaintarea şi încercăm să ne apropiem din nou de malul râului Suceava după ce depăşim lacurile cu nuferi. Găsim o fostă albie care se îndreaptă spre râu (foto 45) dar aceasta se termină brusc tot la o zonă cu vegetaţie foarte bogată. Am încercat să trec de răchitele care mai erau până la malul râului dar a fost imposibil. Ne strecurăm totuşi pe unde se poate, printre ele, în sensul de curgere al râului dar dăm peste alt obstacol, un canal secundar destul de lat (foto 46) care nu putea fi sărit. Aşa că urcăm de-a lungul acestui canal şi foarte aproape găsim un drum pe care ne putem apropia de cursul apei. Drumul trece printr-o balastieră şi ceva mai încolo merge peste apa Sucevei pe un pod temporar (foto 47).
45
46
47
Vom continua înaintarea tot pe malul stâng. Trecem printr-o porţiune împădurită recent cu salcâmi. Copacii sunt destul de mici dar foarte ţepoşi. Malurile râului sunt destul de înalte prin această porţiune sălbatică (foto 48). Depăşim această zonă şi ne luptăm mai departe cu altă porţiune de vegetaţie. Răzbatem şi prin aceasta, pe potecuţe mai mult sau mai puţin vizibile şi ieşim într-un loc deschis. Acolo râul se desparte pentru o scurtă distanţă în două braţe în forma de V (foto 49).
48
49
Nu putem înainta aşa că trebuie să ne întoarcem puţin şi să traversăm o mică zonă mlăştinoasă (foto 50). Alternează nisipul moale, în care ne putem afunda uşor cu nisipul uscat şi fin (foto 51). Trebuie să fim atenţi pe unde păşim şi e bine să avem un băţ cu care să sondăm terenul. Odată ajunşi pe terenul mai înalt străbatem un nou pâlc de pădure de luncă iar în stânga noastră, în sensul de mers, se văd câteva case. Suntem în vecinătatea satului Roşcani, ultimul înainte de vărsărea Sucevei în Siret.
50
51
Imediat cum am depăşit mica pădure ajungem la drumul 208C ce face legătura între satul Liteni, aflat pe malul drept geografic şi satul Roşcani, aflat pe malul stâng geografic. Suntem în imediata apropiere a ultimului pod peste Râul Suceava. De pe pod privim spre amonte (foto 52). Se observă, în partea dreaptă a acestei imagini, pâlcul de pădure pe care tocmai l-am străbătut. Privim şi spre aval, către ultima porţiune de râu înainte de confluenţa sa cu Siretul, confluenţă care se află la doar câteva sute de metri (foto 53).
52
53
Trecem de acest ultim pod (foto 54) şi încercăm înaintarea pe lângă cursul de apă însă din nou vegetaţia ne crează probleme. Aşa că vom merge pe un drum de ţară paralel cu apa; mai la vale găsim o potecă ce ne conduce spre malul apei (foto 55) însă pentru a continua trebuie să facem cale întoarsă la drumul de ţară. Îl vom urma până ajungem pe malul apei. Malul drept este mai abrupt (foto 56).
54
55
56
De la podul de la Roşcani străbaten cam 1 km şi ajungem într-un loc unde râul se desparte în două braţe. Ne putem strecura printre ele pe o anumită porţiune. Probabil că atunci când nivelul apei creşte, toată zona de aici este acoperită de ape. Acum există doar o porţiune verzuie din cauza mătreţii broaştei, planta specifică acestei zone umede (foto 57). Deodată zărim în stânga noastră faţă de sensul de mers până aici cum unul din braţele Sucevei se varsă în Siret. Am ajuns la confluenţa celor două râuri (foto 58). Cursul pricipal mai continuă aproape 100 m înainte până se varsă în Siret (foto 59).
57
58
59
Iată confluenţa văzută mai de aproape (foto 60). Râul care se vede în plan secund, ca o şuviţă doar, dinspre stânga imaginii spre dreapta este Siretuk iar cursul de apă mai apropiat de noi este Suceava. Am ajuns la capăt… O floare mică de volbură ne răsplăteşte pentru că am parcurs râul (foto 61).
60
61
Din cauza conformaţiei terenului nu ne putem apropia de nici unul din râuri suficient pentru a vedea în detaliu cum Siretul preia apele Sucevei. De aceea revenim la podul de la Roşcani şi facem un ocol prin sat, mergând pentru început spe următorul sat, Vercicani, de pe DJ 208C. Trecem şi peste Siret şi chiar înainte de intra în Vercicani se vede un drum de ţară care se abate înapoi spre sud-vest, drum aflat pe partea dreaptă în sensul de mers pe DJ 208C. Am parcurs aproape 3 km prin sat şi mai avem de mers pe drumul de ţară ceva mai puţin de 1 km până să ajungem pe malul Siretului, malul său stâng geografic, în vecinătatea confluenţei cu Suceava.
Pe acest drum de ţară trecem pe lângă câteva gospodării izolate iar pe un câmp aflat pe stânga în sensul de mers, într-o porţiune mlăştinoasă, găsim 6 exemplare de stânjenei sălbatici (Iris Pseudacorus) (foto 62, 63).
62
63
În stânga noastră, în depărtare, spre sud-est, vedem Dealul Mare, pe lângă care am trecut în drumul spre rezervaţia de tisă de la Tudora şi apoi Peştera de la Vorona (https://sites.google.com/site/romanianatura26/home/carpatii-rasariteni/podisul-moldovei/podisul-sucevei-1/pestera-vorona ) (foto 64). Drumul de ţară face o curbă la 90 grade spre stânga faţă de sensul nostru de mers. Acolo vom părăsi acest drum şi păstrăm direcţia de mers. În dreapta noastră se vede o balastieră. Ajungem imediat pe malul Siretului. De aici avem perspectivă spre confluenţa Râului Suceava cu Râul Siret (foto 65).
64
65
Am realizat aici şi un scurt film https://youtu.be/obNQjBaK2pE . Apa Sucevei este mai limpede iar cea a Siretului mai tulbure, explicabil după distanţele diferite şi zonele diferite pe care le străbat cele două cursuri de apă. Iar cele două râuri, după ce îşi unesc apele, încă nu se amestecă decât după câteva sute de metri. Iată Siretul spre amonte (foto 66) şi spre aval, mărit cu debitul Râului Suceava (foto 67). De aici apele se îndreaptă spre Dunăre.
66
67
Am văzut pe rând (iată tot râul la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-rasariteni/obcina-mestecanisului/raul-suceava-parcurgere-integrala ), prin câte zone diferite trece Suceava, munţi, dealuri, zona de podiş, pe lângă câte localităţi curge, am trecut de poduri, punţi şi am depăşit şi alte cursuri de apă. Am găsit zone ale cursului de apă deosebite, puţin cunoscute, cu trovanţi, nuferi, păsări specifice. Aici încheiem minunata călătorie de-a lungul Sucevei.
Page updated
Google Sites
Report abuse