Peşteri pe Muntele Ciortea, Munţii Făgăraș / Făgăraşului, recorduri naţionale
1 Vedere de pe Muntele Budislavu. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea). Explicaţii: Ică Giurgiu (Bucureşti).
2 Căldarea Lacului Budislavu. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Mihalce (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
3 Capul Gemenilor, Ciortea şi Boiu. Foto: Dinu Boghez (Râmnicu Vâlcea).
Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Pentru acces, locurile bune pentru cort, prezentarea detaliată a locurilor şi peşterilor (inclusiv hărţile lor) vezi.
Peştera 1 din Ciortea
Descoperită şi cartată în iulie 1977, de Gabriel Silvăşanu şi Dan Nanu. Situată la 2286 m altitudine. Peşteră formată în calcare cristaline cu intercalaţii de şisturi. 38 metri dezvoltare, denivelare 4 (-2 /+2) metri, extensie 13 metri, coeficient de ramificare 2,92.
La data descoperirii, cavitatea prelua recordul naţional de peşteră situată la cea mai mare altitudine, depăşind cei 2136 metri înălţime la care era anunţată deschiderea Peşterii din Bucşoiu (Peştera de pe Valea Pietrelor / Munţii Bucegi) de către Emilian Cristea şi Vasile Sencu (vezi). Record naţional de altitudine pentru peşteri în calcare.
Peştera 2 din Ciortea
Descoperită şi cartată la 20 iulie 1980 de Gabriel Silvăşanu şi Emil Solomon. Situată la 2360 m altitudine. Cavitate formată în şisturi. 29 metri dezvoltare, 5,4 (-5 /+0,4) metri denivelare, 8,2 metri extensie, indice de ramificare 3,53.
Record naţional de peşteră situată la cea mai mare înălţime, record de altitudine pentru peşterile în şisturi.
Peştera 3 din Ciortea
Descoperită şi cartată pe 20 iulie 1980 de Gabriel Silvăşanu şi Emil Solomon. La 2422 m altitudine se află două puţuri strâmte prin care pătrundem în peşteră. Cavitate formată în şisturi şi calcare cristaline. 16 metri dezvoltare, -3 metri denivelare, extensie 6,8 metri, indice de ramificare 2,35.
În momentul descoperirii, altitudinea intrării reprezenta un nou record naţional. Record de altitudine şi pentru peşterile în şisturi.
Peştera Mare din Ciortea
Descoperită şi cartată la 20 iulie 1980 de Gabriel Silvăşanu şi Emil Solomon.
La 2424 m altitudine se găsesc cele două deschideri ale cavităţii. Cavitate formată în şisturi cu intercalaţii de calcar cristalin. 37 metri dezvoltare, denivelare 4,7 (-4 /+0,7) metri, extensie 13,2 metri, indice de ramificare 2,8.
În momentul descoperirii, altitudinea intrării reprezenta un nou record naţional. Record de altitudine şi pentru peşterile în şisturi.