Peştera de la Lacul Budislavu, în Munţii Făgăraș, speologie, relief România

Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu  (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Posibilităţi de acces (vezi harta 1 şi).  Locuri de pus cortul:

a) Pe malul superb al Lacului Budislavu, la 2040 m altitudine (imagini 4, 5).

b) La vest de Piscu Gârbova, pe versantul dinspre Ciortea 2 (loc plat pentru câteva corturi, izvoare).

c) Pe Muntele Vemeşoaia/ Vămeşoaia, până să începem urcuşul spre Vf. Grohotişu (Piatra Tăiată); platou vast, izvor imediat spre Valea Grohotişului, la sud-est. 

Aspecte carstice în Căldarea Budislavu 

Situată pe versantul sudic al Făgăraşului, sub Şaua Avrigului, Căldarea Budislavu (harta 1) este înconjurată de: Muntele Budislavu, în dreapta; Culmea Budislavu - Ciortea - Grohotişu, la obârşie; Muntele Vemeşoaia/ Vămeşoaia, în stânga. În partea ei centrală se află Lacul Budislavu, la 2040 metri altitudine. Calcarele apar în această căldare în următoarele zone: mai sus de lac, spre Vf. Vârtopu Roşu (câmp de lapiezuri); mai sus de lac, spre Şaua Avrig (văi active, permanent sau temporar; ponor; emergenţe; perete; lapiezuri; Peştera de la Lacul Budislavu); mai jos de lac (ponoare, emergenţe, vale) (imagini 4, 5).

Peştera de la Lacul Budislavu 

Descoperită de Ică Giurgiu, Gabriel Silvăşanu, Dan Nanu, în iulie 1976. Schiţă: Ică Giurgiu.

O pantă cu iarbă suie la intrarea peşterii, de 5,5 x 2,5 metri, situată într-un perete de calcar, la nord de Lacul Budislavu, la 2080 metri altitudine, mai sus cu 40 metri faţă de oglinda apei.

După sala de la intrare urmează o galerie orientată spre est, destul de îngustă, cu înălţimi între 1 şi 2,5 metri. Podeaua este acoperită la început cu pietre angulare, apoi cu pământ. Pe pereţi apar coralite şi scurgeri. Galeria evoluează pe o fisură între două strate aproape verticale, paralelă cu versantul, de care o despart cam 1,5 metri. Formarea cavităţii, dezvoltată în calcare, a debutat în regim inundat. 17,5 metri dezvoltare, +2,5 metri denivelare, extensie 17,5 metri, indice de ramificare 1. Marcată cu 2012/1.

La data descoperirii a fost prima cavitate din Munţii Făgăraşului înregistrată la peste 2000 de metri altitudine şi a doua din ţară la peste 2000 de metri altitudine. La data descoperirii, record naţional de altitudine pentru peşterile dezvoltate în calcar.  

Mai multe informaţii despre peşterile din apropiere vedeţi la.

Donează 30 de lei